„Lipsa somnului poate duce până la halucinații sau episoade de tip psihotic”. Ce înseamnă somn de calitate și lista bolilor cauzate de un somn deficitar, explică dr. Ștefan Aloman, neurolog Regina Maria

Somnul de bună calitate este esențial pentru sănătatea fizică și mintală a unei persoane. Și asta pentru că somnul – asemenea respirației, alimentației, hidratării – face parte din necesitățile umane de bază. Dr. Ștefan Aloman, medic specialist neurolog la Regina Maria, explică etapele unui somn normal și odihnitor, precum și legăturile dintre tulburările de somn și bolile neurodegenerative. Specialistul subliniază totodată importanța diagnosticării corecte a tulburărilor de somn și tratarea lor adecvată.

Cu toții ne dorim să dormim bine. Iar un somn bun înseamnă, în primul rând, unul care are o durată suficientă. Ideal, cam șapte ore pe zi – pentru adulți, și mai mult în cazul copiilor și adolescenților – înseamnă un somn ușor de inițiat și fără întreruperi, în urma căruia să ne trezim odihniți, subliniază dr. Ștefan Aloman.

Ce roluri joacă somnul în sănătatea creierului

Somnul, adaugă dr. Aloman, este esențial și indispensabil pentru funcționarea normală și optimă a creierului și a întregului organism. Rolurile lui nu sunt puține și nici neimportante. „Astfel, în timpul somnului, cu ajutorul sistemului glimfatic, creierul elimină produsele de excreție metabolică și toxinele acumulate la nivel cerebral. Pentru că, altfel, prin acumularea lor progresivă în timp, există riscul apariției patologiilor degenerative de tipul demențelor sau al bolilor cerebrovasculare”, avertizează specialistul. Așadar, în timpul somnului, creierul repară și restaurează.

Al doilea rol pe care somnul îl are în sănătatea creierului este acela că ajută la neuroplasticitatea acestuia, adică la păstrarea capacității de a se adapta și a se reorganiza în mod constant. În timpul somnului, creierul consolidează amintirile și informațiile de peste zi, le integrează în memoria de lungă durată, le elimină pe cele inutile sau negative.

Totodată, îmbunătățește performanțele cognitive în domenii variate – atenția, concentrarea, capacitatea de învățare, abilitățile de rezolvare a problemelor și ajută la stimularea creativității. „Somnul este recunoscut ca fiind esențial pentru dezvoltarea normală a creierului – mai ales la copii și tineri -, pentru reglarea emoțională și a modului în care răspundem la stres”, completează medicul neurolog Ștefan Aloman (foto jos).

Stadiile somnului și rolul viselor

În timpul somnului, creierul trece prin mai multe cicluri de funcționare, așa-numitele stadii de somn, caracterizate prin ritmuri electrice. „Stadiul non-REM este cel instalat imediat după ce adormim și este compus, la rândul lui, din trei etape în care are loc încetinirea progresivă a activității electrice, relaxarea și trecerea de la somn superficial până la cel profund”, punctează dr. Ștefan Aloman.

Celălalt stadiu important este REM și i se mai spune și „somn cu vise”. Potrivit dr. Aloman, acest al doilea stadiu este caracterizat prin mișcări rapide ale ochilor, paralizie musculară și rezistență la trezire. „Un somn normal consistă din parcurgerea secvențială a tuturor acestor etape, precum și din petrecerea de suficient timp în fiecare stadiu”, punctează neurologul.

Orice factori perturbatori ai acestui ritm, fie că e vorba despre factori interni – de tipul unui disconfort metabolic, de exemplu – sau externi – de tipul zgomotelor puternice – duc la un somn de proastă calitate și, în timp, la instalarea unor probleme de sănătate persistente.  

„Toate aceste procese de inițiere și de menținere a somnului sunt coordonate de structuri de la nivel cerebral, precum o regiune din hipotalamus numită nucleul suprachiasmatic care controlează ritmul somn-veghe și astfel devine un adevarat «ceas intern» al organismului, de glanda epifiză (sau pineală) care secretă un hormon numit melatonină, în funcție de nivelurile de lumină la care suntem expuși, dar și de părți din trunchiul cerebral – talamus și amigdala – fiecare dintre aceste structuri având roluri bine determinate în reglarea biologică a ritmului circadian și a homeostaziei somn-trezire”, detaliază medicul specialist neurolog.

Visarea, mai spune dr. Aloman, are un rol important și semnificativ în somnul normal al unui om sănătos: „Deși suntem încă la începuturile cercetării științifice ale acestor fenomene extrem de interesante și ale mecanismelor cognitive complexe implicate în producerea viselor, se consideră ca visele pot avea un impact asupra stărilor emoționale  – fie pozitiv, fie negativ – în funcție de tematica lor, ajută în procesarea emoțiilor din timpul zilei, ajută în adaptarea la posibile scenarii stresante, prin explorarea de soluții la eventuale conflicte și situații critice. Totodată, visele ajută la consolidarea memoriei, având rolul de a întări conexiunile neuronale de la nivel cerebral, ca să nu mai vorbim că stimulează creativitatea, existând nenumărate exemple de artiști din varii domenii care și-au găsit inspirația în timpul somnului.”

Semnele unui somn de proastă calitate

Senzația de oboseală matinală, o coordonare mai proastă, dificultăți de atenție, de memorie și de concentrare a doua zi sunt semne ale unui somn deficitar. Toate aceste semne se pot croniciza și astfel apar stările de iritabilitate crescută, ochii umflați, cearcănele, acneea. Dacă episoadele persistă, se poate ajunge la manifestări mai severe precum microsomnolența – adică episoadele tranzitorii de somnolență diurnă, cu instalare bruscă și durată de câteva secunde, timp în care conștiența este alterată și nu mai suntem responsivi la stimulii exteriori, situații extrem de riscante în timpul unor activități profesionale ori a condusului, atrage atenția medicul neurolog.

„Se poate ajunge chiar până la apariția de halucinații sau episoade de tip psihotic. În timp, în cazul persoanelor cu tulburări cronice de somn, pot aparea probleme neurologice  – boli neurodegenerative, precum Parkinson sau Alzheimer – existând numeroase studii ce arată corelația dintre un somn constant deficitar și riscul crescut de a dezvolta astfel de patologii, boli cardiovasculare – HTA, valori crescute ale colesterolului și trigliceridelor – boli metabolice, de tipul creșterilor ponderale prin tulburări ale hormonilor care reglează apetitul și afectarea modului în care metabolizăm alimentele, precum și diabet de tip 2. În plus, somnul de proastă calitate scade imunitatea și pragul de percepere a stimulilor dureroși și duce la apariția tulburărilor emoționale precum anxietatea și depresia”, enumeră medicul neurolog lunga listă a bolilor care apar sau sunt potențate de un somn deficitar.

Tulburările de somn intervin după ani în care calitatea somnului a fost neglijată. Iar pe acest fond, procesele de degenerare ale creierului se pot instala mult mai devreme decât ne-am putea aştepta. Adică, la o persoană care doarme bine, semnele unei demențe sau ale unei boli Parkinson pot apărea la 80, la 90 de ani sau deloc, în timp ce la una cu probleme de somn timp de ani la rând, se pot instala chiar şi la 60 de ani sau mai devreme.   

Dr. Ștefan Aloman recomandă persoanelor care nu se odihnesc așa cum trebuie să se adreseze medicilor pentru o evaluare de specialitate: „Se recomandă o evaluare prin dispozitive de monitorizare actigrafice – de tipul «smart» în multiple prezentări: ceasuri, brățări, inele, care pot evalua ritmul cardiac, respirația, oxigenarea sângelui, mișcările involuntare din timpul somnului – creându-se un tablou estimativ al calității sale – ținerea unui «jurnal de somn» în care se pot monitoriza o serie de variabile subiective. Iar, în situații mai complexe ori dacă într-adevăr avem dovezi certe că somnul nu este optim și tulburările persistă, se recomandă o evaluare de specialitate.”

Cum se pune diagnosticul corect

Specialitățile medicale cărora se pot adresa pacienții sunt medicii somnologi –  Somnologia fiind la noi în ţară o ramură medicală desprinsă din Pneumologie – medicii neurologi sau psihologii.

Somnologii sunt cei care tratează tulburările de somn care survin în urma unor cauze fizice – apneea de somn, de exemplu. „Sunt pacienți care au niște factori de risc cardiovasculari, care sunt fumători, au o greutate peste medie, și atunci, pot avea și un somn de mai proastă calitate din cauză că apar unele întreruperi ale respirației în timpul somnului. Pacientul poate să nu-și dea seama de asta, ci doar constată că somnul este neodihnitor. Și atunci trebuie să ia legătura cu un medic somnolog, care are pregătire în pneumologie”, recomandă dr. Aloman.

Din punctul de vedere al specialității neurologice, tulburările de somn sunt patologii ce afectează tiparul normal de somn, cu impact fizic, mintal, social și emoțional asupra întregii vieți a unei persoane, exemplifică dr. Aloman: „În această categorie largă intră, în linii mari: insomniile (dificultățile de inițiere sau menținere a somnului), dar și hipersomniile (afecțiunile ce duc la o somnolență excesivă, precum narcolepsia – o afecțiune cronică manifestată prin episoade recurente de adormire bruscă în timpul zilei – sau cataplexia – episoade de slăbiciune musculară paradoxală, similare cu procesele din timpul somnului, evocate predominant de emoții puternice).”  

Tot de sfera neurologiei țin și tulburările de ritm circadian (inversarea ciclului somn-veghe la vârstnici și la cei cu patologii organice ale sistemului nervos ori la persoamele cu un program de munca atipic, de exemplu), precum și parasomniile – adică acele comportamente neobișnuite ce tulbură somnul, precum somnambulismul sau paraliziile din timpul somnului, relativ frecvent întâlnite, variantele mai ușoare fiind cele caracterizate prin mișcări excesive sau vorbit în somn.

„Un diagnostic corect al acestor patologii implică, în primul rând, o anamneză detaliată. Aceasta înseamnă inclusiv folosirea de chestionare/scale de somn administrate de un specialist în domeniu. Apoi, investigații de specialitate precum: polisomnografia – în cazul în care suspectăm o altă afecțiune concomitentă, precum apneea în somn – un test care implică, în principiu, monitorizarea mai multor funcții (respirație, puls și consum de oxigen, ritm cardiac, mișcări ale membrelor), pe parcursul întregii nopți, într-un centru specializat, însoțit uneori și de înregistrare video și electroencefalografică (evaluare a ritmurilor electrice cerebrale), asa numitele «studii de somn». Trebuie menționat că, de cele mai multe ori, în astfel de situații imagistica cerebrală (CT, IRM) și testele de laborator sunt mai puțin utile”, mai spune medicul neurolog.

„Își lovea soția și nici măcar nu-și amintea”

În ultimul timp, oamenii au devenit din ce în ce mai informați și mai atenți la sănătatea lor, mai ales cei tineri. „Felicit pacienții care au inițiativa de a veni la un consult. Pentru că foarte multă lume zice: sunt stresat, sunt obosit, lucrez foarte mult. Și e normal ca uneori, din cauza grijilor să dormi mai prost. Dar, dacă lucrurile acestea persistă în timp, ajung să se cronicizeze, atunci crește și riscul apariției bolilor”, avertizează medicul neurolog.

O categorie importantă de pacienți care ajunge la neurologie cu tulburări de somn este cea a pacienților cu dureri cronice de cauză diversă. Poate fi vorba despre probleme de coloană vertabrală sau polineuropatii – în cazul diabeticilor – care duc la apariția durerilor la nivelul membrelor inferioare. „Firește că atunci când te confrunți cu niște dureri cronice, somnul e de calitate mai proastă. Pentru că nu reușești să parcurgi toate etapele necesare somnului din cauza disconfortului ce întrerupe un somn normal și trecerea de la o etapă la alta. Din această cauză este foarte important să găsim cât mai precis sursa problemei care duce la tulburarea de somn. În momentul în care reuşim să identificăm cauza exactă, fizică sau psihologică, atunci putem să intervenim”, explică medicul neurolog.

Doar că nu întotdeauna sursa exactă este ușor de găsit. „Îmi amintesc de un caz întâlnit în timpul rezidențiatului. Era vorba de un tânăr căsătorit de curând. El era un tip mai solid, iar soția, mică și delicată. Veniseră la medic foarte supărați pentru că, de la o vreme, el se tot trezea în toiul nopții – fără să-și aducă aminte apoi de episodul respectiv – și era foarte agresiv, își lovea soția. În timpul zilei, nu existau probleme matrimoniale. Doar aceste probleme în timpul somnului. După mai multe discuții cu pacientul, am aflat că recent făcuse o operație de reducere a stomacului. Rezecția gastrică micșorează suprafața de absorbție a stomacului și, în timp, există riscul să apară diferite carențe de vitamine sau nutrienţi. Iar acest pacient avea niște carențe destul de mari, confirmate prin teste de laborator, avea deci aceste deficite metabolice care duceau la un somn de proastă calitate. Practic, aceste episoade apăreau când pacientul intra în etapa somnului cu vise – în mod normal în respectiva etapă corpul este paralizat, pentru a nu executa în realitate lucrurile pe care creierul le visează, de exemplu, dacă visăm că alergăm, nu începem să alergăm de-adevăratelea – ei, bine, pacientul, omiţând unele dintre etapele normale de somn, această paralizie normală a corpului nu mai avea ocazia să se instaleze și astfel acționa în realitate potrivit lucrurilor pe care le visa”, povestește dr. Ștefan Aloman.

Cazul a fost pe cât de interesant, pe atât de simplu de rezolvat – prin reechilibrare vitaminică – odată ce sursa tulburării de somn a fost corect identificată. „Bine, o perioadă am recomandat cuplului să doarmă în camere separate până se echilibrează lucrurile. A fost o situație interesantă din toate privințele, pentru că un deficit de vitamine nu este primul lucru pe care îl bănuieşti de obicei în astfel de cazuri”, mai spune medicul neurolog.

Somnifere sau melatonină? Nici, nici!

În tulburările de somn, primul tratament indicat este schimbarea stilului de viață și gestionarea posibilelor probleme ce duc la instalarea tulburărilor de somn, precum afecțiunile cardiace, respiratorii, durerile cronice, tulburările afective persistente. Tehnicile de psihologie cognitiv-comportamentală ajută, fie că este vorba despre cele individuale – de exemplu ținerea unui jurnal înainte de culcare în care să notăm sarcinile de rezolvat pentru a doua zi și astfel să le eliminăm din memoria de lucru; fie, preferabil, alături de cineva abilitat în a oferi consiliere de specialitate. „Acestea reprezintă prima linie de tratament sugerată de ghidurile de specialitate pentru cei cu insomnie cronică”, explică dr. Ștefan Aloman.

Somniferele pot reprezenta o soluție de îmbunătățire a calității somnului, dar doar pe termen scurt sau foarte scurt. Aceasta pentru că ele vin cu niște riscuri certe. Dependența, atrage atenția dr. Aloman, este ușor de instalat, adică după două-trei săptămâni – dificil de controlat și cu risc de sevraj dacă se renunță la pastile.

În plus, mai spune medicul, somniferele au destul de multe efecte adverse nedorite de tipul episoadelor confuzionale, riscurilor de cădere, motiv pentru care ele sunt nerecomandate în cazul vârstnicilor. „În plus, există dovezi că, folosite îndelungat, pot afecta funcțiile cognitive și pot duce la disfuncție cerebrală. Este, de asemenea, important de reținut că, în cazul pacienților cu afecțiuni neurodegenerative (precum boala Alzheimer), ce se confruntă, din păcate, adesea cu probleme de somn (incapacitatea menținerii somnului, tulburări comportamentale în somn, inversarea ritmurilor normale), acest gen de medicație nu numai că nu își face efectele așteptate, ci uneori poate induce și reacții paradoxale, precum agitație extremă, adică opusul a ceea ce ne-am dori”, punctează dr. Aloman.

Rezultate mai promițătoare din punct de vedere al riscurilor, mai spune medicul neurolog, pare să aibă medicația de nouă generație (antagoniști ai receptorilor de orexină, o neuropeptidă produsă în hipotalamus care are rol în reglarea ciclului somn-veghe), însă studiile sunt oarecum incipiente, la momentul de față.

Cât privește pastilele cu melatonină – supliment alimentar foarte utilizat de multe persoane care au probleme cu somnul – acestea au un ușor efect pozitiv și asta mai degrabă la cei cu probleme de somn din cauze fizice. Adică, în cazul celor cu apnee de somn, sau cu tulburări din cauză metabolică, decât la cei cu tulburări emoționale – de tipul anxietății, suprasolicitării – sau neurologice. „Deși preferat în multe cazuri datorită ușurintei de obținere (nu necesită rețetă specială de la medic) și lipsei efectelor adverse, acest supliment alimentar nu este, din păcate, o soluție cu adevarat utilă în foarte multe situații. Mai ales că studii recent făcute în Marea Britanie au arătat că în multe cazuri o concentrație era trecută pe cutie și alta era în realitate”, atrage atenția medicul neurolog.

Rețetă pentru insomniaci

Cei pentru care somnul de calitate este o problemă, dr. Ștefan Aloman le recomandă următorul program de viață. 

În primul rând, ora de culcare trebuie să fie mereu aceeași, ideal între 22.00 și 24.00, însă, preferabil și mai realist, punctează neurologul, să fie adaptată ritmului biologic personal: „Acesta are o importantă componentă genetică. Există persoane care preferă o oră mai târzie de culcare și de trezire, așa-numiții «night owls» și persoane care sunt mai confortabile cu un program de culcare și de trezire mai devreme, «early birds». Apoi, evitarea pe cât posibil a episoadelor de somn din timpul zilei – situații la care sunt mai expuse persoanele cu un program flexibil, copiii sau vârstnicii, dar şi crearea unei rutine zilnice înainte de culcare pentru a pregăti sistemul nervos pentru somn.” 

Totodată, se recomandă evitarea execițiilor fizice cu câteva ore înainte de somn, pentru că acestea cresc ritmul cardiac și temperatura corpului și astfel fac mai dificilă inițierea somnului; evitarea meselor grele, bogate în grăsimi sau dulciuri; evitarea consumului de substanțe psihoexcitante  – cafeina, nicotina, alcoolul, drogurile recreaționale, folosirea de metode de relaxare înainte de culcare – lectură, meditație, o baie sau un duș cald; crearea unui mediu favorabil în zona de dormit cu temperatură optimă de circa 21-24 de grade Celsius, lumină redusă, preferabil cu temperatura „caldă”, zgomote reduse sau cu rol de relaxare – precum „zgomotul alb” sau sunetele din natură.

Utilizarea dispozitivelor electronice trebuie efectuată pe „modul de noapte” cu lumină caldă a ecranului și pentru lectură. „Este contraindicată urmărirea de știri, clipuri video ori interacțiuni pe rețele sociale. În anumite situaţii poate ajuta chiar şi utilizarea unei pături ponderate anti-stres (cu greutăți). Dacă totuși nu reușim să adormim în timp de circa 30 de minute este preferabil să ne ridicăm din pat și să ne dedicăm unor activități ușoare, nu foarte stimulante, până ni se va face somn, iar apoi să încercăm din nou”, conchide dr. Ștefan Aloman.

Articol susținut de Regina Maria