VIDEO Ilie Bolojan, concluzii după Summitul Inițiativei celor Trei Mări: Unul dintre cele mai importante proiecte pentru ţara noastră este Via Carpathia / Conectarea Portului Constanța – restantă

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a susținut marți, 29 aprilie, o declarație de presă în marja Summitului Inițiativei celor Trei Mări, în urma întâlnirilor care s-au desfășurat la Varșovia, în Polonia. Șeful statului a precizat că  unul dintre cele mai importante proiecte pentru ţara noastră este Via Carpathia.

Conform președintelui interimar, „o conexiune importantă care este restantă este conectarea Portului Constanța atât rutier, cât și feroviar pe direcția Nord-Vest, pentru conectarea pe direcția Europei Centrale, dar și pe direcția de Nord, în așa fel încât potențialul mare al acestui port pentru a deveni un hub european pe direcția de transport transcaucaziană să se consolideze în anii următori”.

HotNews a transmis LIVETEXT principalele declarații ale lui Ilie Bolojan:

• „Suntem la finalul celui de-al zecelea Summit al Inițiativei celor Trei Mări, a țărilor din Europa Centrală și de Sud-Est, țări care aveau câteva caracteristici comune: în anii trecuți făceau parte din fostul bloc comunist, aveam o rămânere puternică în urmă față de țările din Vestul Europei, aveam o economie mult mai puțin dezvoltată și, în general, conexiuni rutiere, conexiuni energetice dezvoltate în principal de relația Est-Vest.
• Scopul acestei Inițiative a fost de a reduce decalajul dintre țările noastre și țările din Vestul Europei, sens în care, în acești zece ani, s-au pregătit proiecte, s-a recuperat destul de mult din acest decalaj, iar subiectul Summitului din această zi a fost cel de conectivitate, și, din acest punct de vedere, o direcție importantă în acești zece ani a fost creșterea conectivității pe direcția Nord-Sud, atât din punct de vedere energetic, cât și pe calea ferată și rutier.
• Din acest punct de vedere, unul dintre cele mai importante proiecte pentru țara noastră este Via Carpathia, o rețea de autostrăzi și de drumuri expres care leagă Nordul Europei, de la Marea Baltică, până în Sud, prin România la Marea Neagră și, de asemenea, prin zona Balcanilor până la Marea Adriatică. Pe teritoriul țării noastre este un profil de drum expres care intră în România pe relația Debrețin-Oradea, coboară spre Sud, pe relația Arad-Timișoara, și apoi înspre zona Constanța, spre Bulgaria, Calafat, și spre Serbia, spre Belgrad și apoi spre Peninsula Balcanică.
• Și din discuțiile pe care le-am avut chiar ieri cu Compania Națională de Drumuri și Autostrăzi, sunt în situația în care, până la finalul acestei luni, vor definitiva o parte din licitațiile care sunt în momentul de față în curs pe cele trei tronsoane ale drumului expres Arad-Oradea, în așa fel încât în luna mai cel puțin primul tronson de la Oradea la Salonta să poate fi semnat. De asemenea, celelalte două tronsoane sunt în diferite faze de achiziții. Unul este în contestație, cel dinspre Arad, iar cel din mijloc este în momentul de față în faza de analiză.
• Tot în faza de licitație este și tronsonul de la Timișoara înspre Stamora-Moravița de drum expres, în așa fel încât și conexiunea pe relația Balcani să fie realizată. Și, dacă totul va fi bine, am putea fi în situația în care în vara acestui an, înspre toamnă, aceste tronsoane de drum expres din cadrul Via Carpathia de pe teritoriul României să ajungă în faza de execuție.
• Pe tronsonul drumul expres Arad-Oradea este deja proiectare și execuție, urmează să fie semnat contractul, deci ar putea începe lucrările, iar pe celălalt tronson, de la Timișoara spre Stamora-Moravița, ar urma perioada de proiectare și apoi, după câteva luni de zile, foarte probabil anul viitor ar putea să înceapă execuția.
• De asemenea, o conexiune importantă care este restantă este conectarea Portului Constanța atât rutier, cât și feroviar pe direcția Nord-Vest, pentru conectarea pe direcția Europei Centrale, dar și pe direcția de Nord, în așa fel încât potențialul mare al acestui port pentru a deveni un hub european pe direcția de transport transcaucaziană să se consolideze în anii următori.
• Așa cum s-a văzut în acești ani, intrarea României în Schengen, dar și, din păcate, războiul din Ucraina au crescut foarte mult traficul prin Portul Constanța, ceea ce a însemnat un puternic impuls pentru logistică și pentru dezvoltare în zona de Sud-Est a României.
• Țările participante au adoptat o declarație prin care își propun ca și în perioada următoare să colaboreze pe aceste componente care înseamnă partea de conectivitate, partea de energie – acesta fiind un subiect important discutat atât în cursul zilei de ieri, dar și astăzi, fiind prezent la aceste discuții Secretarul de Stat al Statelor Unite pe Energie, domnul Wright – și mă bucur că a fost o discuție în marja acestui Summit ieri cu domnul ministru Burduja, și proiectele importante care sunt prevăzute în economia României pe componenta energetică, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, dar și partea de microcentrale nucleare, au fost apreciate ca proiecte importante în colaborarea economică româno-americană, ele având rolul de a îmbunătăți mixul energetic și de a face ca România să aibă o energie sigură și ieftină în anii următori.
• În întâlnirea de astăzi au mai fost acceptate ca membri asociați două țări balcanice -Muntenegru și Albania – și, de asemenea, pe lângă partenerii strategici consacrați – Statele Unite, Japonia, Germania și Uniunea Europeană – au mai fost aprobate două țări importante, Turcia și Spania.
• Acestea au fost principalele elemente care au fost discutate la Summitul de astăzi.”

Știrea inițială: Anterior în cursul zilei de marți, președintele interimar a avut o întrevedere cu omologul său bulgar, Rumen Radev, în marja aceluiași summit, desfășurat la Castelul Regal din Varșovia.

„Am discutat despre coordonarea bilaterală în cadrul UE și NATO, pentru a dezvolta interconectivitatea infrastructurilor noastre și creșterea cooperării în domeniul securității, cu scopul de a consolida economiile noastre și Flancul estic”, a precizat Ilie Bolojan, într-un mesaj publicat pe platforma de socializare X.

Tot marți, preşedintele interimar a participat la Varşovia la segmentul dedicat şefilor de stat şi de guvern din cadrul Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări, el declarând că traversăm o perioadă complicată, în care noile realităţi afectează ţările noastre, iar peisajul economic se reconfigurează. Potrivit şefului statului, Iniţiativa celor Trei Mări dobândeşte o relevanţă sporită iar conectivitatea reprezintă esenţa acesteia, iar potenţialul regiunii noastre este imens. Bolojan a mai spus că România, prin poziţia sa geografică şi capacitatea sa economică, joacă un rol important în această ecuaţie.

„Mă bucur să particip astăzi la Forumul Economic al Iniţiativei celor Trei Mări, un proiect de importanţă majoră pentru regiunea noastră. Tema acestui panel – conectivitatea în slujba dezvoltării – trebuie pusă în contextul actual. Traversăm o perioadă complicată, în care noile realităţi afectează ţările noastre, iar peisajul economic se reconfigurează constant, ceea ce ne obligă să ne adaptăm continuu. Deciziile şi măsurile pe care le luăm în această etapă vor determina nu doar viitorul Iniţiativei celor Trei Mări, ci şi viitorul Europei”, a arătat Bolojan în discurs, potrivit Administrației Prezidențiale.

Preşedintele interimar a menţionat că ”reconfigurarea forţelor politice şi economice la nivel global impune consolidarea parteneriatelor cu toate ţările interesate de stabilitatea şi prosperitatea regiunii noastre”.

„În aceste circumstanţe, Iniţiativa celor Trei Mări dobândeşte o relevanţă sporită. Conectivitatea reprezintă esenţa acesteia, iar potenţialul regiunii noastre este imens. România, prin poziţia sa geografică şi capacitatea sa economică, joacă un rol important în această ecuaţie”, a arătat şeful statului.

Ilie Bolojan a prezentat câteva direcţii prioritare pentru România.

Despre interconectarea energetică, Bolojan a spus că, în colaborare cu companii din mediul privat, România a reuşit să dezvolte proiecte importante în domeniul energiei.

„Planul de construire a reactoarelor 3 şi 4 la centrala nucleară de la Cernavodă face paşi importanţi, iar în domeniul exploatării gazelor naturale din Marea Neagră, proiectul strategic Neptun Deep continuă, fiind esenţial pentru securitatea energetică regională, şi estimăm că producţia va începe în 2027. Este esenţial să dezvoltăm coridoare energetice pe cât mai multe axe şi să ne creştem securitatea energetică, iar pe coridoarele de transport al gazului la nivel regional, România îşi valorifică poziţionarea strategică”, a subliniat preşedintele.

Ilie Bolojan a mai declarat că „Gazoductul Iaşi–Chişinău şi celelalte proiecte aflate în curs de realizare pentru asigurarea securităţii energetice a Republicii Moldova permit alimentarea acesteia cu energie electrică şi gaze naturale în mare parte din România”.

Preşedintele interimar s-a referit şi la infrastructura de transport.

„Coridoarele de transport nord–sud rămân insuficient dezvoltate. Pentru România rămân prioritare proiectele de infrastructură rutieră şi feroviară Via Carpathia şi Rail-2-Sea. Pe lângă tronsoanele de autostradă realizate deja, întregul proiect Via Carpathia de pe teritoriul României este în faza de contractare a lucrărilor, pe o lungime de aproape 200 de kilometri. Maritim, Constanţa, cel mai mare port de la Marea Neagră, îşi confirmă poziţia strategică, ca nod important al Coridorului Internaţional de Transport Europa–Caucaz–Asia. În contextul războiului din Ucraina şi al aderării României la spaţiul Schengen, importanţa sa continuă să crească”, a subliniat şeful statului.

El a ţinut să precizeze că avem cu Republica Moldova proiecte importante: poduri rutiere noi peste Prut, în aceste zile începând construcţia unui nou pod la Ungheni. „În ceea ce priveşte Ucraina, avem în vedere deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei şi creşterea capacităţii de tranzit a celor deja existente”, a spus Bolojan.

Summitul din Polonia marchează zece ani de la implementarea acestei inițiative, iar discuțiile se vor axa atât pe subiecte de interconectivitate regională în transport și energie, cât și pe problemele curente de securitate.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, care reunește cele 12 state membre ale UE aflate între mările Adriatică, Baltică și Neagră (Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia). Grecia a devenit acum doi ani a 13-a țară care a aderat la Inițiativa celor Trei Mări.