Liviu Dragnea, chemat luni la DNA

Fostul lider al PSD Liviu Dragnea, eliberat condiționat în 15 iulie, după ce a executat 2 ani și 2 luni din condamnarea de 3 ani și jumătate de închisoare, a fost chemat luni la DNA.

Anunțul a fost făcut duminică de către Codrin Ștefănescu, care susține că „hărţuirea lui Liviu Dragnea continuă”.

„Vreau să fac un anunţ! Hărţuirea lui Liviu Dragnea continuă! Mâine a fost convocat la DNA, exact la ora când medicii îi programaseră RMN! Pe o chestie de procedură la care, în mod legal, puteau participa doar avocaţii! Singuri, fără el! Dar sistemul ăsta ticălos şi rezist nu se lasă! Teama de Dragnea transpiră prin toţi porii lor, frica de ceea ce au făcut i-a înnebunit pe toţi! Abuzurile astea, în formă continuată, dovada clară a unor spaime imense. De care, într-un viitor apropiat, ştiu şi ei că vor răspunde!”, a scris Codrin Ştefănescu, duminică pe Facebook.

Fostul lider PSD a fost eliberat din închisoare în 15 iulie, după ce a ispășit 2 ani și 2 luni din pedeapsa sa de închisoare de 3 ani și 6 luni. Decizia de eliberare condiționată a fost luată de Tribunalul Giurgiu.

„A fost o perioadă de 2 ani și 2 luni de chin și suferință, abuzuri și umilință. Cea mai mare parte a populației a înțeles de ce a trebuit să ajung aici. Lipsa libertății e cel mai greu lucru. Eu mă consider deținut politic pentru că am intrat nevinovat. Mi s-a cerut insistent să îmi recunosc vinovăţia, ceea ce eu nu am acceptat”, a susținut Dragnea la ieșirea din închisoare.

Cum motivează judecătorii din Giurgiu eliberarea lui Liviu Dragnea: „S-a îndreptat şi se poate reintegra în societate”

Judecătorii Tribunalului Giurgiu se arată convinşi, în încheierea de şedinţă redactată după liberarea condiţionată din penitenciar a lui Liviu Dragnea, că acesta s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate după ce a executat o parte din pedeapsa la care a fost condamnat. Judecătorii spun că „scopul preventiv și educativ al pedepsei a fost atins”.

• „Instanţa, raportând întreaga perioadă executată (…) apreciază că există premisele că timpul executat a fost suficient pentru reeducarea condamnatului şi că acesta, prin participarea la programele desfăşurate în vederea pregătirii graduale pentru liberare, şi-a format o atitudine corectă faţă de valorile sociale, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială, scopul preventiv şi educativ al pedepsei fiind atins”, se arată în documentul citat, informează News.ro.
• „Instanţa, raportând întreaga perioadă executată, şi în acord cu comisia de liberări condiţionate din cadrul Penitenciarului Bucureşti-Rahova care a propus în unanimitate liberarea petentului condamnat, apreciază că există premisele că timpul executat a fost suficient pentru reeducarea condamnatului şi că acesta, prin participarea la programele desfăşurate în vederea pregătirii graduale pentru liberare, şi-a format o atitudine corectă faţă de valorile sociale, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială, scopul preventiv şi educativ al pedepsei fiind atins, iar funcţiile de exemplaritate şi eliminare temporară ale pedepsei fiind îndeplinite, astfel încât în viitor să se încadreze într-o viaţă normală, părăsind câmpul infracţional”, se arată în încheierea de şedinţă a Tribunalului Giurgiu, care a dispus liberarea condiţionată a fostului lider al PSD.

Magistraţii reţin, în documentul citat, că „perioada de timp până la împlinirea integrală a duratei pedepsei nu este foarte mare, intervalul din pedeapsa executată de către condamnat fiind suficient pentru reeducarea sa, scopul pedepsei fiind atins”.

În luarea deciziei de liberare condiţionată a lui Dragnea, judecătorii s-au raportat şi la „orientarea europeană” în acest domeniu, care este „de a reglementa acordarea liberării condiţionate ţinând cont exclusiv de conduita condamnatului pe durata executării pedepsei, pentru că numai în acest fel poate fi influenţată şi modelată mai eficient conduita condamnatului care dobândeşte astfel o motivare în plus cunoscând că o bună conduită îl aduce mai aproape de punerea în libertate”.

• „Acordarea sau nu a liberării ţinând seama de stări de fapt anterioare începerii executării, precum natura şi gravitatea infracţiunii comise, constituie o cauză de descurajare a persoanei condamnate în procesul de reintegrare deoarece aceasta realizează că liberarea nu depinde de conduita sa pe durata executării, ci de faptele sale anterioare, pe care oricum nu le mai poate influenţa în niciun fel”, se mai arată în documentul citat.

Magistraţii se arată convinşi, în baza mai multor argumente, că Dragnea s-a îndreptat. „Faţă de toate aceste aspecte, Tribunalul şi-a format convingerea că petentul s-a îndreptat şi că se poate reintegra în societate”, concluzionează sursa citată.

Ce dosare mai are fostul lider al PSD

Liviu Dragnea, urmărit penal în dosarul Teldrum, vechi de patru ani

Liviu Dragnea este urmărit penal în dosarul Tel Drum. DNA a anunțat în noiembrie 2017 că a început urmărirea penală împotriva lui Dragnea și a șefilor de la Tel Drum pentru constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și infracţiuni privind deturnarea de fonduri europene, în legătură cu favorizarea companiei în privința acordării de contracte pentru reabilitarea de drumuri județene cu fonduri europene. DNA preciza că dosarul s-a constituit în urma unei sesizări a OLAF.

Procurorii spun că, în calitate de președinte al Consiliului Județean Teleorman, Liviu Dragnea ar fi înființat în 2001 un grup infracțional organizat „care acționează și în prezent”, format din funcționari ai instituțiilor din administrația publică și oameni de afaceri. DNA menționa că acest grup infracțional organizat ar fi furnizat fonduri pentru PSD, prin donații ale membrilor.

Urmărirea penală în dosarul Tel Drum a fost suspendată însă în perioada stării de urgență. Șeful DNA, Crin Bologa, spunea că nu va mai avansa un termen pentru finalizarea cazului și că la DNA sunt „cu sutele” dosare mai vechi de 5 ani.

În luna mai 2021, seful DNA, Crin Bologa, a declarat, într-un interviu pentru G4Media.ro, că speră ca procurorul de caz să dea o soluție în dosarul Teldrum ”cât de curând”, estimând că ar putea fi o chestiune de luni. Bologa mai spune că doarul a întârziat și din cauză că inculpații au solicitat audierea tuturor înregistrărilor din dosar, fiind vorba de sute de ore de interceptări, dar că acum procurorul de caz analizează probele și urmează să pronunțe ”cât de curând” o soluție.

Fostul șef al PSD, trimis în judecată în dosarul vizitei în SUA

Direcția Națională Anticorupție a anunțat pe 14 ianuarie 2021 începerea urmăririi penale a fostului lider PSD Liviu Dragnea, pentru trafic de influență și folosirea influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite, în dosarul vizitei pe care a făcut-o în Statele Unite în 2017, la ceremoniile de instalare a lui Donald Trump la casa Albă. În același dosar este urmărit penal și consulul general al României la Bonn, Gheorghe Dimitrescu, fost consilier al lui Florin Iordache.

Pe 17 mai 2021, DNA a anunțat trimiterea în judecată a lui Liviu Dragnea în dosarul vizitei în SUA.

Ce spun procurorii:

În perioada ianuarie 2017 – mai 2017, Liviu Dragnea ar fi primit de la unul dintre oamenii de afaceri, pentru el și pentru partid:

• asigurarea accesului la evenimentele din cadrul Ceremoniei de învestire a președintelui SUA, din perioada 17 – 21 ianuarie 2017, desfășurate la Washington D.C (S.U.A), în baza unui pachet de beneficii în valoare de 250.000 dolari, acces obținut prin intermediul unui om politic și de afaceri american, vicepreședinte al Comitetului Prezidențial de Inaugurare,
• asigurarea, cu ajutorul celorlalți doi oameni de afaceri, a unor servicii de lobby și consultanță politică în valoare de 30.000 USD, în favoarea partidului din care făcea parte. Banii respectivi ar fi fost plătiți, în luna mai 2017, de o societate offshore cu sediul în insulele Virgine Britanice și conturi bancare în Cipru, (controlată de omul de afaceri român cu ajutorul celorlalți doi oameni de afaceri).

De asemenea, Dragnea ar mai fi acceptat de la același om de afaceri promisiunea unor foloase nepatrimoniale necuvenite constând în participarea, în perioada mai – iunie 2017, la două întâlniri (în final neconcretizate) cu înalți oficiali din SUA.

În acest context, el ar fi traficat, în favoarea omului de afaceri român, influența reală pe care o avea față de prim-ministrul și alți membri ai Guvernului României, promițându-i că îi va determina pe aceștia să îi asigure interesele de afaceri, în special din domeniul militar și al intelligence, pe care respectivul le avea în România.

• În perioada mai – octombrie 2017, Dragnea și-ar fi folosit autoritatea și influența ce decurg din calitatea de președinte al unui partid politic față de Gheorghe Dimitrescu, precum și față de alte două persoane, în scopul de a obține, în aceeași perioadă de timp, foloase necuvenite pentru sine și pentru partid, cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor politice, constând în servicii de lobby în valoare de 100.000 USD (din care 45.000 de euro ar fi fost achitați de inculpatul Dimitrescu Gheorghe). Serviciile respective ar fi fost prestate de o societate americană de lobby, pentru stabilirea și perfectarea unor vizite ale lui Dragnea Nicolae-Liviu cu înalți oficiali americani.
• În schimbul foloaselor primite de la Gheorghe Dimitrescu, în perioada iunie – iulie 2017, Dragnea ar fi traficat în favoarea acestuia, influența reală pe care o avea asupra ministrului afacerilor externe, promițând că îl va determina pe înaltul demnitar să îl desemneze pe primul în funcția de consul general al României la Bonn, lucru care s-a și întâmplat.

În acest dosar au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra mai multor bunuri imobile ale fostului lider PSD, mai spune DNA.

La momentul vizitei sale în SUA, în ianuarie 2017, Liviu Dragnea a postat pe pagina sa de Facebook câteva fotografii de la un eveniment pe care îl descria drept „cină în format restrâns”, la care a participat împreună cu premierul Sorin Grindeanu și unde s-a aflat și Donald Trump. Dragnea spunea că a avut „un dialog cald și deschis” cu Trump, căruia i-a transmis „dorința nostra de a duce parteneriatul strategic” româno-american la un alt nivel, iar președintele ales i-ar fi răspuns că „vom face ca acest lucru să se întâmple. România este importantă pentru noi”.