Lucian Bode, după ce Consiliul Național de Etică a decis că nu a plagiat: „A fost o campanie mizerabilă împotriva mea” / Cum explică Consiliul verdictul de „neplagiat”

Ministrul de Interne, Lucian Bode, susține că a fost victima unei campanii politice „mizerabile”, duse împotriva sa de USR și de „asociații USR”. El a reacționa astfel după ce Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, subordonat Ministerului Cercetării, a stabilit că nu a plagiat în volumul care conține lucrarea sa de doctorat, însă teza are „erori de citare şi un stil neuniform de citare”.

Bode, aflat marți în Vaslui, a spus, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor, că Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice – care a dat verdictul de neplagiat – este „cel mai important și îndrituit să verifice conduita și etica academică.

A fost o campanie mizerabilă împotriva mea

• „Astăzi, acest organism la nivel naţional, Consiliul Naţional de Etică, cel mai important îndrituit să verifice conduita şi etica academică a dat acest verdict, de neplagiat, spunând că nu am plagiat în carte şi, evident, nu am plagiat nici teza de doctorat.
• Practic, acest verdict vine şi confirmă ceea ce spuneam în urmă cu câteva luni. A fost o campanie mizerabilă, o campanie politică dusă de USR și de asociații USR împotriva mea, care nu a avut nicio legatura cu realitatea”, a mai susținut Lucian Bode.

El a mai spus că „adevărul este de partea” sa și că „într-un final justiția se va pronunța și va rămâne o decizie definitivă”.

Cum explică Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice verdictul de „neplagiat” în cazul lui Bode

Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI), care a analizat teza de doctorat a ministrului Afacerilor Interne, Lucian Bode, a stabilit că acesta nu se face vinovat de plagiat, întrucât ar avea peste 300 de lucrări şi alte referinţe la care a făcut trimitere, însă teza conţine erori de citare şi un stil neuniform de citare.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, în subordinea căruia se află CNECSDTI, a susținut că Consiliul a inițiat o investigație proprie asupra cărții publicate în baza tezei de doctorat a lui Bode și a publicat decizia în cazul ministrului.

• CONSULTĂ AICI DECIZIA Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice

„CNECSDTI, organism consultativ al Ministrului Cercetării, Inovării și Digitalizării, funcționează independent, având ca atribuție principală analiza posibilelor încălcări ale normelor de bună conduită în cercetare și dezvoltare”, susține Ministerul Cercetării.

„Există cazuri în care unele porţiuni de text au fost posibil preluate prin traducere din limba engleză, dar fără să fie citată sursa”

Concluziile principale ale Consiliului în cazul tezei de doctorat a lui Bode:

• „Procentul de similitudine în urma analizei cu softul iThenticate a cărţii cu titlul „Securitatea energetică şi managementul resurselor la începutul secolului XXI: România în context european actual”, carte care a fost publicată de către domnul Lucian Nicolae Bode la Editura «CA Publishing – Marca Gândirii Inovative» în anul 2021 – ISBN 978-606-8330-83-9, este cuprins între 14% şi 18%. Acestea sunt considerate procentaje maxime.
• În urma analizei pe grafice şi figuri, nu s-au identificat figuri fără citarea corespunzătoare. Pentru unele figuri (pagina 49, 81 şi 83) nu s-a găsit sursa şi este posibil ca acestea să fie originale şi neplagiate.
• S-a constatat existenţa unor mari inconsistenţe în ceea ce priveşte stilul de citare.
• Deşi sursa este citată corect, în câteva cazuri s-a constatat că citarea este defectuoasă (de exemplu nu corespunde intervalul de pagini de unde s-a preluat text). În cazul în care se face referire la o pagină web, în unele cazuri aceasta nu mai este disponibilă.
• Există cazuri în care unele porţiuni de text au fost posibil preluate prin traducere din limba engleză, dar fără să fie citată sursa. În ultimul capitol există porţiuni de text preluate dintr-un program de guvernare fără citarea sursei.
• Cartea intitulată „Securitatea energetică şi managementul resurselor la începutul secolului XXI: România în context european actual” (…) reprezintă o sinteză a multor lucrări de specialitate si date statistice cu caracter public.
• Cartea conţine un număr extrem de mare de surse citate, ceea ce dovedeşte faptul că autorul nu a dorit să inducă în eroare asupra paternităţii informaţiilor folosite.
• Stilul de citare nu este unitar, iar multe dintre citări prezintă greşeli care trebuie corectate, inclusiv cele care fac referire la surse web şi care nu mai sunt accesibile. Totodată, s-a constatat că numărul total de referinţe citate este foarte mare, şi anume 332 de lucrări şi alte referinţe bibliografice.
• (…) Acest lucru susţine intenţia autorului de a face o sinteza dintr-un volum mare de informaţie, având o contribuţie directă limitată.

„Deşi sursele au fost citate cu unele erori, acest lucru nu a împiedicat identificarea sursei corecte”

• Subiectul cărţii abordează elemente de siguranţă în contextul resurselor energetice la nivel internaţional, european şi naţional.
• S-a constatat că tipul de informaţie folosit este uşor accesibil şi autorul nu a încercat pe parcursul lucrării să lase impresia că ar fi generat personal datele statistice folosite sau conceptele foarte generale referitoare la resursele actuale de energie.
• Deşi acoperă elemente de generale de siguranţă naţională, cea mai mare parte a cărţii se încadrează în domeniul resurselor energetice şi managementul acestora, domeniu în care citarea se face preponderent cu trimitere la sursă, fără a folosi ghilimele.
• Volumul „Securitatea energetică şi managementul resurselor la începutul secolului XXI: România în context european actual” nu este plagiat, dar conţine un număr mare de greşeli de citare, precum şi un stil neuniform de citare.
• Deşi sursele au fost citate cu unele erori, acest lucru nu a împiedicat identificarea sursei corecte, adică autorul nu a intenţionat să ascundă sursa. În baza dizpoziţiilor art. 2 alin. 1 lit. b şi art. 21 alin. 2 lit. a din Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare, cu modificările şi completările ulterioare, CNECSDTI constată că domnul Lucian Nicolae Bode nu este vinovat de abaterea de la normele de bună conduită în activitatea de comunicare, publicare, diseminare şi popularizare ştiinţifică, constând în plagiat”.

Consiliul de Etică îi recomandă lui Bode „întocmirea unei eratein extenso la cartea „Securitatea energetică şi managementul resurselor la începutul secolului XXI: România în context european actual” în care toate greşelile de citare să fie menţionate şi corectate”.

Cine face parte din Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării

Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI) este un organism consultativ, fără personalitate juridică, pe lângă autoritatea de stat pentru cercetare – dezvoltare. Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării asigură secretariatul tehnic şi sprijinul executiv pentru activitatea consiliului, potrivit reglementărilor în vigoare, conform site-ului institutiei. Organizarea şi funcţionarea CNECSDTI este reglementată prin ordin al Ministerului Educației.

Atribuţiile CNECSDTI se referă atât la revizuirea codurilor de etică pe domenii, cât şi la modul în care sunt respectate normele de conduită morală şi profesională prin analiza eventualelor abateri semnalate, se arată pe site-ul instituției.

Componența Consiliului:

• Dacian Dragoș Cosmin, președinte – Universitatea Babeș-Bolyai Cluj Napoca
• Stamate Eugen, vicepreședinte – Universitatea Tehnică a Danemarcei
• Andone Raluca-Oana, vicepreședinte – Institutul de Chimie Macromoleculară “Petru Poni” Iași – Academia Română
• Membri:
• Alecu Georgeta – Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Inginerie Electrică – ICPE-CA Bucureşti
• Bâlc Nicolae Octavian – Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
• Bucur Daniel – Universitatea de Stiinte Agricole si Medicină Veterinară din Iași
• Căprăroiu Aurelia-Mihaela – Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile Pielărie – INCDTP București
• Chifiriuc Mariana Carmen – Universitatea din București
• Costin Hariton-Nicolae – Academia Română
• Doicin Cristian-Vasile – Universitatea Politehnica din București
• Florescu Margareta Stela – Academia de Studii Economice din București
• Ghiaus Christian – Institut National des Sciences Applique (INSA) Lyon
• Ilin Corina Mirela – Universitatea de Vest Timișoara
• Iordache Virgil-Alexandru – Universitatea din București
• Manea Vlad-Constantin – Universidad National Autonoma de Mexico
• Paceagu Jenica – Patronatul Român din Cercetare şi Proiectare
• Purcar Marius Ioan – Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
• Rusu Liliana Celia – Universitatea “Dunărea de Jos” din Galați
• Sîrbu Carmen Adella – Spitalul de Urgență Militar Central “Dr. Carol Davila” București
• Szedlacsek Ștefan Eugen – Institutul de Biochimie al Academiei Române
• Timar Romulus Bogdan – Universitatea de Medicină și Farmacie “Victor Babeș” din Timișoara
• Vasiu Ioana – Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj Napoca
• Vizureanu Petrică – Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași

„Nu am nicio problemă”

Ministrul de Interne, Lucian Bode, a evitat vineri să răspundă dacă se va mai regăsi în noul cabinet care ar urma să fie condus de Marcel Ciolacu, însă a susținut hotărât că nu are nicio problemă legată de plagiat.

• „Vă asigur că nu sunt probleme (n.r.- cu plagiatul) și acest lucru îl va dovedi instanța.
• Și eu, și orice pretendent la fotoliul de ministru ne vom supune votului Biroului Politic Național al partidului. Dacă voi lua această decizie și îmi voi exprima intenția de a continua într-un minister, o voi face mai întâi în fața colegilor mei din BPN”, a susținut Bode, întrebat de jurnaliști dacă va face parte și din noul guvern, date fiind problemele legate de plagiatul tezei sale de doctorat.

În luna ianuarie, Comisia de etică a Universității Babeș-Bolyai a analizat teza de doctorat a ministrului de Interne, Lucian Bode, și a ajuns la concluzia că „suspiciunile de plagiat se confirmă în marea lor majoritate”, iar „abaterile etice constatate sunt suficient de importante pentru a concluziona că teza este profund viciată”.

• Lucian Bode nu demisionează după decizia de plagiat: Voi merge înainte, în instanță, pentru că e singura cale corectă. Regret că UBB a dat curs unor presiuni
• Liberalii sunt instruiți de partid să o atace pe jurnalista Emilia Șercan. Punctajul PNL cu „mesajele-cheie” privind teza de doctorat a lui Lucian Bode

Comisia de Etică i-a cerut lui Bode corecturi la teză și retragerea cărții publicate pe baza tezei. De asemenea, sesizează CNATDCU/Consiliul Național de Etică a Cercetării „pentru demersuri suplimentare, în condițiile legii”.

• CITEȘTE AICI INTEGRAL HOTĂRÂREA COMISIEI DE ETICĂ A UNIVERSITĂȚII BABEȘ BOLYAI

Comisia s-a autosesizat după ce PressOne, sub semnătura jurnalistei Emilia Șercan, a publicat o analiză potrivit căreia teza de doctorat a ministrului de Interne Lucian Bode conține cel puțin 18,5% text plagiat, dar și 6 ilustrații complet plagiate, iar alte 30 citate incorect. Inițial, Comisia de etică nu a verificat toată teza de doctorat a ministrului de Interne, Lucian Bode, ci doar fragmentele care au fost reclamate ca fiind plagiat, constatând că fragmentele identificate ca având o problemă de tip plagiat reprezintă aproximativ 1923 de cuvinte din 65.000 cuvinte ale tezei (2.95%).

Bode a deschis mai multe procese împotriva Universității „Babeș-Bolyai”, cerând, printre altele, suspendarea deciziei din luna ianuarie prin care UBB a decis că teza sa este plagiată, dar și suspendarea deciziei UBB de autosesizare pentru a-i verifica teza și pentru a coopta în comisia de analiză experți externi.

Până acum, Lucian Bode a piedut trei dintre aceste procese, conform jurnalistei Emilia Șercan, cea de la care au pornit acuzațiile de doctorat.