Ludovic Orban, scrisoare transmisă Comisiei de la Veneția, înainte de avizul final pe Legile justiției: OUG 92 ridică mari suspiciuni de neconstituționalitate

​Președintele PNL Ludovic Orban a trimis joi o scrisoare Comisiei de la Veneția în care semnalează posibilele probleme pe care le ridică Ordonanța de Urgență de modificare a Legilor justiției dată luni de Guvern. Comisia de la Veneția urmează ca vineri să discute opinia finală pe tema modificările aduse de România asupra legilor justiției.

Potrivit agendei publice a Comisiei de la Veneția, experții acesteia vor avea un schimb de opinii atât cu Florin Iordache, președintele comisiei speciale pentru legislația din domeniul justiției, cât și cu secretarul de stat în Ministerul Justiției, Marieta Safta, care însă a demisionat luni.

În redactarea agendei, cei de la Comisie au ținut cont de faptul că Guvernul ar putea să dea o Ordonanță. „O Ordonanță de Urgență prin care să se implementeze anumite recomandări din opinia comisiei ar putea fi adoptată înainte de ședință. În acest caz, Comisia ar putea adopta un aviz cu anumite amendamente care să vizeze OUG.”

În scrisoare, Orban atrage atenția că mininistrul justiției, Tudorel Toader, „s-a folosit în repetate rânduri – atât domnia sa, cât și reprezentanții majorității guvernamentale – de calitatea de membru al Comisiei de la Veneția pentru a legitima public soluții legislative cel puțin controversate”.

Acesta amintește că doar două dintre recomandările Comisiei au fost luate în calcul în OUG, iar OUG a fost dată înainte de un aviz al CSM.

„Suplimentar, și fără vreo justificare în preambulul OUG și fără un studiu de impact, este majorată vechimea necesară pentru procurorii care activează la nivelul DNA sau al DIICOT, de la 8 ani la 10 ani,” mai spune Orban în scrisoare.

Textul scrisorii:

„Stimate domnule președinte al Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept, Gianni Buquicchio,

Stimate domnule director, secretar general al Comisiei de la Veneția, Thomas Market,

Partidul Național Liberal, în calitate de inițiator la nivelul Adunării Parlamentare al Consiliului Europei al demersurilor care au dus la sesizarea Comisiei de la Veneția de către Comisia de Monitorizare a APCE asupra modificărilor aduse Legilor Justiției din România, ne considerăm îndreptățit moral să vă aducem la cunoștință următoarele aspecte privitoare la evoluția modificărilor legislative din țara noastră, operate printr-o Ordonanță de Urgență a Guvernului (92/2018), inițiată de ministrul Justiției, Tudorel Toader.

În primul rând, învederăm faptul că domnul Tudorel Toader, actual ministru al Justiției, s-a folosit în repetate rânduri – atât domnia sa, cât și reprezentanții majorității guvernamentale – de calitatea de membru al Comisiei de la Veneția pentru a legitima public soluții legislative cel puțin controversate.

În mod similar, și în cazul OUG 92/2018 ministrul Justiției, Tudorel Toader, a justificat adoptarea ordonanței de urgență prin faptul că a avut discuții prealabile cu reprezentanți ai Comisiei de la Veneția. În acest sens, ministrul Justiției a lăsat să se înțeleagă faptul că există o formă convenită a modificărilor pe care urma să le opereze în cazul Legilor Justiției prin Ordonanță de Urgență, folosindu-se în acest mod de prestigiul Comisiei de la Veneția pentru a acredita la nivelul opiniei publice românești faptul că modificările aduse nu vor afecta sistemul judiciar, ci vor implementa recomandări ale Comisiei de la Veneția din raportul preliminar dat publicității în 13 iulie 2018.

De altfel, chiar în preambulul Ordonanței de Urgență 92/2018, unde este justificată emiterea actului normativ, este invocată implementarea recomandărilor Comisiei de la Veneția în legislația românească.

Este important de menționat faptul că, potrivit procedurii legislative din România, actele normative care vizează sistemul judiciar trebuie să beneficieze de avizul Consiliului Superior al Magistraturii, cu atât mai mult atunci când vizează chiar această instituție. Or, adoptarea OUG 92/2018 s-a făcut înainte de a fi primit un aviz din partea CSM, fie pozitiv, fie negativ, în condițiile în care proiectul actului normativ a fost înaintat CSM vineri, 12 octombrie, iar OUG a fost adoptată de Guvern luni, 15 octombrie. De altfel, această conduită a Guvernului, precum și a majorității guvernamentale este recurentă în raport cu Consiliul Superior al Magistraturii.

Ordonanța de Urgență 92/2018 atinge în mod real doar două dintre recomandările din Raportul preliminar al Comisiei de la Veneția, respectiv mecanismul de pensionare anticipată a magistraților a cărui aplicare a fost amânată cu 1 an de zile și acordarea dreptului de vot în plenul CSM a membrilor care nu fac parte din corpul magistraților – reprezentanți ai societății civile. În cazul celorlalte recomandări fie nu sunt operate niciun fel de ajustări legislative, fie sunt denaturate recomandările Comisiei de la Veneția (Ex: mecanismul de numire în funcție a procurorilor de rang înalt, înființarea secției speciale privind anchetarea magistraților, revocarea membrilor CSM prin retragerea sprijinului, restricțiile privind libertatea de exprimare a magistraților, infirmarea soluțiilor procurorului de caz pe motive de netemeinicie).

Suplimentar, și fără vreo justificare în preambulul OUG și fără un studiu de impact, este majorată vechimea necesară pentru procurorii care activează la nivelul DNA sau al DIICOT, de la 8 ani la 10 ani. De asemenea, fără vreo explicație, este majorată vechimea necesară pentru a ocupa funcții de conducere al nivelul Parchetului General, al DNA și DIICOT de la 10 ani la 15 ani. Concomitent, sunt instituite alte restricții suplimentare celor menționate, care pun sub semnul întrebării continuarea activității procurorilor care lucrează în prezent la nivelul DNA și DIICOT. În acest sens, la nivelul Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară au fost adoptate norme tranzitorii contradictorii care au generat deplină incertitudine în privința statutului actualilor procurori în structurile de parchet în care activează în prezent. Efectul acestei situații riscă să fie acela de a invalida cercetări aflate în curs, în cazul în care acestea vor fi continuate.

Ordonanța de Urgență prevede că un număr semnificativ de procurori va trebui să se retragă de la DIICOT, DNA sau Parchetul General întrucât nu îndeplinesc noile condiții prevăzute de lege pentru a funcționa în cadrul acestor parchete. Totodată, Guvernul nu a identificat soluții pentru a asigura continuitatea funcționării acestor parchete pe perioada în care schema de personal va fi grav afectată. De asemenea, nu a fost avut în vedere nici timpul necesar predării-primirii unor dosare complexe de la procurorii care nu mai pot profesa în cadrul acestor parchete către procurorii care ar urma să le ia locul. Atragem atenția cu privire la riscul real de blocare a activității judiciare la nivelul parchetelor menționate.

Ordonanța de Urgență consolidează, și nu restrânge, autoritatea politică a Ministrului Justiției asupra procurorilor din România, întrucât Ministrul Justiției devine unicul actor extern sistemului judiciar care poate sesiza Inspecția Judiciară și poate declanșa acțiunea disciplinară împotriva procurorilor.

În același timp, OUG 92/2018 ridică mari suspiciuni de neconstituționalitate, în condițiile în care sunt preluate reglementări care au fost recent declarate neconstituționale de Curtea Constituțională (Ex: detașarea magistraților în funcții de demnitate publică). Însă, potrivit mecanismului constituțional din România, un singur actor instituțional poate sesiza Curtea Constituțională cu privire la ordonanțele de urgență, respectiv Avocatul Poporului, care până în prezent a refuzat nejustificat să dea curs numeroaselor solicitări de sesizare a Curții Constituționale în cazul ordonanțelor de urgență. Această neîndeplinire a îndatoririlor de serviciu este cu atât mai gravă cu cât, conform reglementărilor în vigoare, ordonanțele de urgență nu pot fi suspuse controlului constituțional înainte de a produce efecte juridice.

Nu în ultimul rând, atragem atenția că printr-o Ordonanță de Urgență anterioară (nr. 90/10.10.2018), în contradicție cu recomandările Comisiei de la Veneția, Guvernul a adoptat măsuri imediate pentru operaționalizarea secției speciale de urmărire a infracțiunilor magistraților din cadrul Parchetului General. Prin același act normativ, Guvernul a stabilit că procurorul șef al secției va fi numit de către președintele CSM, și nu de către plenul CSM. Totodată, semnalăm ca și în cazul Ordonanței de Urgență nr. 90/10.10.2018, Guvernul a folosit pretextul respectării recomandărilor Comisiei de la Veneția.

Prezenta scrisoare are un caracter de informare pentru distinșii membri ai Comisiei de la Veneția înainte de comunicarea raportului final asupra modificărilor aduse Legilor Justiției din România.”