„Mă vor spânzura”: De ce e îngrijorat Vladimir Putin după cinci ani de război în Ucraina
Președintele rus Vladimir Putin se teme pentru propria sa securitate în cazul încetării războiului din Ucraina fără atingerea măcar a obiectivului minim: cucerirea întregii regiuni Donbas, scrie The Economist, citat de Meduza și The Moscow Times.
The Economist citează surse din anturajul lui Putin care afirmă că acesta le-ar fi spus la un moment dat celor apropiați: „Mă vor spânzura”. Contextul în care a fost rostită această frază, precum și celelalte detalii ale conversației, nu sunt precizate.
Însă autorii articolului, făcând referire, printre altele, la datele sondajelor de opinie, notează că în rândul locuitorilor Rusiei crește nemulțumirea față de război. The Economist scrie că starea de spirit în rândul elitei ruse este și mai sumbră.
Informații asemănătoare despre deziluzia elitei ruse despre modul în care decurge războiul au fost publicate anterior și de alte publicații cunoscute precum The Washington Post.
„Crește sentimentul că țarul este gol”
Potrivit unuia dintre interlocutorii jurnaliștilor de la The Economist, cea mai mare problemă pentru Putin este dată nu atât de starea economiei Rusiei sau lipsa unor noi succese militare, cât de timpul irosit: oricare ar fi rezultatul final, aproape cinci ani de lupte în Ucraina este un eșec pe care Moscova nu îl poate ascunde.
„Crește sentimentul că țarul este gol”, a declarat un alt reprezentant al elitelor ruse pentru The Economist.
În același timp, conducerea de la Moscova consideră că războiul nu poate fi lăsat în forma în care se află acum. „Scenariile inerțiale nu sunt avantajoase pentru Kremlin”, a declarat o altă sursă a jurnaliștilor de la The Economist, menționând că resursele economice și capitalul politic sunt irosite în zadar.
The Economist subliniază că niciuna dintre problemele economice sau politice cu care se confruntă în prezent Rusia nu este fatală pentru Putin. El are resurse economice și un aparat represiv care îi permit să continue războiul. Cu toate acestea, modul în care este perceput războiul în interiorul Rusiei contează.
Vladimir Putin se teme să arate slăbiciune
Autorii articolului admit că nimeni nu știe ce se petrece în mintea lui Putin, dar consideră după ample discuții cu surse apropiate de Kremlin că președintele rus este probabil „călăuzit de logica criminală a regimului său: să nu arate niciodată slăbiciune”.
Din acest motiv, autoritățile Rusiei ar putea, așa cum au mai făcut și înainte, să decidă o escaladare pentru a ieși din impasul în care se află acum forțele armate ale țării. Printre scenariile probabile, The Economist menționează intensificarea războiului hibrid și a actelor de sabotaj îndreptate împotriva țărilor partenere ale Ucrainei.
Agențiile de informații occidentale se tem că Rusia va ataca fabricile europene care produc arme și echipamente militare pentru Forțele Armate Ucrainene, dar unele surse din cadrul serviciilor secrete consideră că Putin nu dorește o confruntare militară directă cu NATO.
O nouă mobilizare „mascată” în Rusia?
În ceea ce privește frontul din Ucraina, sursele The Economist afirmă că Putin intenționează să trimită încă 300.000-400.000 de oameni în luptă, fără a declara neapărat o nouă mobilizare.
Kremlinul dorește mai degrabă ca recrutarea să fie încredințată autorităților regionale, care vor folosi presiunea pentru a menține nemulțumirea la nivel local. Sursele au adăugat că noul sistem este deja testat în regiunea Penza, unde bărbații sunt reținuți pe străzi și trimiși cu forța la război.
The Wall Street Journal scria de asemenea la începutul lunii august că Kremlinul ar putea lansa un nou val de mobilizare după „alegerile” din septembrie pentru Duma de Stat, pentru a trimite mii de noi soldați pe linia frontului din Ucraina.
Potrivit surselor WSJ, autoritățile de la Moscova iau în considerare acest scenariu din cauza fluxului scăzut de soldați contractuali, care împiedică planurile președintelui Vladimir Putin de a ocupa întregul Donbas.
Cotidianul american nota că noua mobilizare ar putea include ruși cu pregătire minimă sau pe cei care nu doresc să lupte deloc, în timp ce primul val din septembrie 2022 a chemat rezerviști și oameni cu experiență militară.
Conform estimărilor serviciilor secrete occidentale, pierderile totale ale armatei ruse au ajuns până la jumătatea acestui an la 1,4 milioane de oameni uciși și răniți, iar rata de recrutare a soldaților contractuali a încetat să mai compenseze pierderile.