Sari direct la conținut

”Măcel” în rândul aricilor de mare Diadema: Oamenii de știință încearcă să deslușească misterul

HotNews.ro
”Măcel” în rândul aricilor de mare Diadema: Oamenii de știință încearcă să deslușească misterul

Aricii de mare Diadema din Guadelupa, cu spinii lor foarte lungi şi fragili, sunt afectaţi de două luni de „o moarte rapidă”, care îi îngrijorează pe oamenii de ştiinţă, în special pentru că nu au găsit o explicaţie pentru acest fenomen, pe care nu l-au prevăzut, informează sâmbătă AFP.

  • „De două până la trei luni am observat o moarte rapidă şi masivă a populaţiilor de arici de mare Diadema”, a explicat Malika René-Trouillefou, biolog la Universitatea din Antile pe această insulă din Antilele Franceze.

Această epizootie, care dăunează indirect şi coralilor, nu afectează doar Guadelupa – a fost semnalată în apele turcoaz ale tuturor insulelor din Caraibe.

Alături de alţi parteneri precum statul sau Institutul francez de cercetare pentru exploatarea mării (Ifreme), laboratorul pentru studiul biologiei organismelor şi ecosistemelor acvatice din cadrul universităţii a dat alerta şi se pregăteşte să lanseze o „campanie de prelevare a eşantioanelor” pentru a încerca să afle ce îi afectează pe aceşti „arici ai mărilor”.

Oamenii de ştiinţă au fost luaţi prin surprindere de acest val de decese – niciunul dintre ei nu a reuşit să observe semnele precursoare ale bolii.

Chemaţi în ajutor pentru a împărtăşi orice informaţie utilă prin intermediul unui site, pasionaţii de pescuit subacvatic au confirmat caracterul brusc al acestui fenomen.

  • „Măcelul a fost fulgurant: într-o săptămână am văzut aricii de mare trecând din starea lor normală la starea de cadavru, cu spinii în jur, răspândiţi pe sol”, a spus Elise Germain, scafandru şi angajată a unui club de scufundări.

Conform răspunsurilor din teren obţinute de oamenii de ştiinţă, nu toate zonele din Guadelupa sunt afectate. Însă, boala reprezintă o preocupare serioasă pentru comunitatea ştiinţifică. Aceşti arici de mare joacă „un rol important în echilibrul recifelor de corali”, a declarat Malika René-Trouillefou.

  • „Sunt ierbivori care participă la reglarea proliferării algelor marine”, a adăugat ea, „împreună cu alţi peşti ierbivori, cum ar fi somnii sau peştii-papagal, care vieţuiesc în zonele coralifere din jurul insulelor şi care sunt, de asemenea, ameninţaţi, în special de pescuit”.

Potrivit unui raport al Iniţiativei franceze pentru recifele de corali (Ifrecor), publicat în 2021, asupra sănătăţii coralilor din teritoriile franceze de peste mări, algele care se dezvoltă „intră în competiţie cu coralii şi reduc capacitatea acestora de recrutare coraliferă”, adică posibilitatea de reînnoire.

Potrivit mai multor studii, starea recifelor din Antile este, în general, precară.

  • „Se estimează că mai sunt 20 până la 30% corali vii în regiunile noastre”, a confirmat Malika René-Trouillefou. Aceştia sunt supuşi la numeroase presiuni: încălzirea globală care creşte temperatura apei, acidificarea oceanelor responsabilă de fenomenul de albire, şi efecte provocate de om. În Guadelupa, presiunii turistice i s-a adăugat o altă problemă, cea a epurării apelor reziduale.

Potrivit celui mai recent raport al Biroului Apelor, doar 5 din cele 17 staţii de epurare şi de salubrizare colectivă au respectat standardele impuse de stat.

  • ”Unii oameni de ştiinţă susţin că normele de deversare în materie de nitraţi şi fosfaţi, decise în special de Uniunea Europeană, nu sunt adaptate apelor noastre, deoarece pragurile sunt prea mari”, a notat Malika René-Trouillefou. Această constatare alimentează o parte din temerile comunităţii ştiinţifice cu privire la fenomenul ce afectează aricii de mare.

În anii 1980, un val de mortalitate similar a lovit coloniile de arici de mare Diadema antillarum (mortalitate de 93%), înainte de a se estompa treptat. Însă, „presiunile au crescut de atunci”, a avertizat René-Trouillefou, adăugând că „deocamdată, nu ştim cum va reacţiona întregul ecosistem”.

În 2020, Parcul Naţional Guadelupa a alertat asupra prezenţei unei alte boli, probabil de origine bacteriană, detectată în Florida din 2014, care a afectat coralii în urma unui episod de albire. De atunci, serviciile de stat recomandă tuturor membrilor cluburilor de scufundări să nu atingă coralii şi să decontamineze echipamentele deoarece această boală se poate răspândi prin contact direct. (Sursa: Agerpres)

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro