MAE nu reușește să explice dacă agentul guvernamental Viorel Mocanu a avut mandat pentru schimbarea liniei de apărare în dosarul Dragnea vs România de la CEDO
Ministerul Afacerilor Externe nu a reușit să explice, la peste 30 de zile de la solicitarea HotNews.ro, dacă agentul guvernamental al României, Viorel Mocanu, angajat al ministerului, avea nevoie de mandat pentru schimbarea liniei de apărare în procesul de la CEDO Dragnea vs. România și dacă, în cazul în care avea nevoie de acest mandat, l-a obținut.
În data de 16 mai, HotNews.ro a transmis MAE o cerere de informații în virtutea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, republicată. Iată mai jos întrebările:
- Care este procedura pentru depunerea de observații de către agentul guvernamental la un proces în derulare la CEDO, împotriva statului român?
- Are nevoie agentul guvernamental de un mandat / aprobare / altă procedură decizională în cazul în care se schimbă linia de apărare sau se depun noi observații?
- Dacă da, a primit dl. Viorel Mocanu sau instituția agentului acest mandat / aprobare / autorizare? Din partea cui?
- În cazul în care mandatul este public, ne puteți remite o copie?
- Dacă acest mandat / aprobare era necesar, cine a semnat mandatul fostului agent guvernamental?
După expirarea termenului de 10 de zile, ne-am adresat MAE de unde ni s-a explicat, prin intermediul Biroului de presă, că se încearcă furnizarea răspunsurilor în termen de 30 de zile.
Acest termen a expirat fără a primi vreun răspuns. MAE nu a putut oferi precizări legate de lipsa acestui răspuns.
HotNews.ro a formulat aceste întrebări după ce a constatat, consultând documentele depuse la CEDO, că Viorel Mocanu, proaspăt numit agent guvernamental al României, în februarie 2019, a schimbat linia de apărare a României în procesul deschis de Liviu Dragnea la CEDO cerând aplicarea precedentului invocat chiar de avocatul lui Dragnea.
Imediat ce a fost pus în funcția în care reprezintă statul român în procesele de la CEDO, Mocanu a transmis Curții 7 pagini de observații, plus anexe, în care nu doar că nu combate afirmațiile „adversarului” său, avocatul lui Liviu Dragnea, dar le și susține.
Specialiști în drept consultați de HotNews.ro au precizat atunci că o astfel de schimbare de strategie nu ar fi putut fi făcută de agentul guvernamental Mocanu decât cu aviz de la ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu.
Citește aici:
- DOCUMENTE CEDO Dragnea contra României: Cum speră liderul PSD să scape de condamnarea în dosarul Referendumul / Pledoaria lui Viorel Mocanu (MAE): Guvernul cere aplicarea jurisprudenței Cerovsek și Bozicnik v. Slovenia
Context:
- În 3 octombrie 2017, Dragnea, prin avocatul său de la Bruxelles, Bernard O’Connor, depune o plângere la CEDO prin care speră să obțină apoi la Înalta Curte revizuirea sentinței din Dosarul Referendumul, după ce, pe 24 aprilie 2017, ICCJ îi respinsese și contestația la executare.Avocatul lui Dragnea invocă jurisprudența CEDO în cazul „Cerovsek și Bozicnik v. Slovenia”
- În 6 decembrie 2018, Catrinel Brumar, agent guvernamental la acea vreme, combate argumentele avocatului lui Dragnea și argumentează că nu se aplică precedentul din Slovenia
- În 12 februarie 2019, cu o săptămână înainte de un termen limită stabilit de CEDO pentru ca guvernul să aducă observații suplimentare în dosar, premierul Dăncilă o demite pe Catrinel Brumar
- În locul ei, Dăncilă îl numește în aceeași zi pe Viorel Mocanu, un avocat de 35 de ani care i-a avut drept clienți, printre alții, pe Sorin Oprescu, Rovana Plumb, Oana Zăvoranu și Florin Salam
- În 11 martie, Mocanu depune observațiile suplimentare în dosarul Dragnea contra României, în care cere CEDO direct aplicarea precedentului invocat chiar de avocatul lui Dragnea.
Ce prevede Legea 544/2001 (sursa):
„Art. 7.
(1) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să răspundă în scris la solicitarea informațiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcție de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare și de urgență solicitării. În cazul în care durata necesară pentru identificarea și difuzarea informației solicitate depășește 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiția înștiințării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile.
(2) Refuzul comunicării informațiilor solicitate se motivează și se comunică în termen de 5 zile de la primirea petițiilor.
(3) Solicitarea și obținerea informațiilor de interes public se pot realiza, dacă sunt întrunite condițiile tehnice necesare, și în format electronic.
Art 8.
(5) Informațiile de interes public solicitate verbal de către mijloacele de informare în masă vor fi comunicate, de regulă, imediat sau în cel mult 24 de ore”.