Mama lui Chiuariu cel Mare (de Dorin Petrisor)

Citi dintre noi, in momente de grea cumpana, nu am simtit nevoia protectiei materne, ca-n vremurile fericite ale copilariei noastre?

Pina si calitul ministru al Justitiei, Tudor Chiuariu, a simtit joi nevoia sa se refugieze la protectorul sin matern in fata atacurilor dezlantuite ale presedintelui Traian Basescu. Aceasta intrucit declaratiile de la Cotroceni risca, in viziunea lui Chiuariu, sa zdruncine relatiile mama-fiu, cladite, in aproape 30 de ani, pe incredere si respect reciproc.

“Mama mea ma va intreba de ce sint mafiot”, s-a ingrijorat Chiuariu jr.

Ce ar putea sa-i raspunda fiul? Ca este perceput ca omul deputatului Relu Fenechiu, om de afaceri, jupinul de Iasi intrat in atentia DNA? Bine, va intreba doamna Chiuariu, dar “cine este mafiotul Fenechiu?” La aceasta intrebare, fiul va trebui sa recapituleze istoria luptei anticoruptie din ultimii trei ani.

In primul rind, ii va povesti de vrajitoarea cea rea, Monica, cea care a ocupat tronul Justitiei pina in primavara, cind prislea Tudor, cu ajutorul fratelui Calin, a invins-o si a eliberat lupta anticoruptie din temnita in care a inchis-o vrajitoarea, la ordinul regelui sasiu. Imparatia era insa vraiste. Era bintuita de zmeul Directiei Nationale Anticoruptie.

Micul Tudor a incercat, profitind de lipsa regelui sasiu, plecat temporar cu referendumul, sa reteze unul din capetele zmeului, Tulus, cel mai nesatios de singele preacinstitilor demnitari. Pentru ca n-a reusit din prima lovitura, a facut lacramatie la imparatia UE, cum ca DNA ar fi un zmeu care s-ar dedulci la politie politica. Din pacate, UE l-a ignorat.

Inainte de asta, Tudor a rugat-o pe mama zmeului, CSM, sa controleze carnetul de note al DNA. Mama CSM a vazut insa ca zmeul n-a picat nici un extemporal la procedura si ca, in afara ca nu e prea ager la caligrafie, DNA e elev eminent.

Intre timp, DNA s-a uitat, la rindul lui, in carnetul de note al lui Tudor, si a constatat o greseala de ortografie la redactarea unei ordonante de urgenta, eroare de-a dreptul penala. Tudor n-a abandonat lupta si s-a dus cu jalba chiar la regele sasiu. “Du-te acasa, mafiot mic si obraznic!”, a tunat regele, agasat de insistenta lui prislea. La finalul povestirii, Tudor a suspinat usor, adormind in bratele mamei.