Manfred Weber: Grupul PPE susține rezoluția din Parlamentul European privind statul de drept din România. Țara face în mod evident pași înapoi în lupta anticorupție / Valorile europene nu sunt negociabile

​Liderul grupului Partidului Popular European, Manfred Weber, a declarat marți că parlamentarii PPE, din care fac parte și cei din PNL și UDMR, vor vota rezoluția la adresa României, afirmând că țara noastră face pași înapoi în lupta anticorupție și avertizând Guvernul de la București că valorile europene nu sunt negociabile.

„Grupul PPE va susține rezoluția pe care o vom prezenta privind statul de drept din România. România face în mod evident pași înapoi în lupta anticorupție și independența sistemului judiciar se află sub presiune, noi ca PPE suntem de partea cetățenilor care au protestat în stradă pentru o Românie modernă. Este grozav să vedem societatea civilă manifestând, în același timp este inacceptabil ceea ce am văzut, că poliția îi lovea, de aceea Guvernul României trebuie să schimbe urgent direcția. Valorile fundamentale europene nu sunt negociabile pentru noi și Guvernul, în special prim-ministrul, a dat asigurări când a fost prezentă în Parlamentul European. Sperăm ca Guvernul României să înțeleagă mesajul vecinilor săi, Franța, Comisia Europeană va face la fel, va avea un mesaj astăzi,” a susținut Weber într-un mesaj în cadrul unei conferințe de presă la Strasbourg.

Weber a fost ales săptămâna trecută propunerea PPE pentru conducerea Comisiei Europene, în cazul în care PPE câștigă alegerile europarlamentare de anul viitor.

Pe de altă parte, deși face parte din PPE, europarlamentarul PNL Theodor Stolojan se va abține de la vot.

„Acest proiect de rezoluţie atrage atenţia guvernării actuale, guvernării PSD-ALDE. Din păcate, însă, în opinia publică, nu cea din România, ci din celelalte state membre, această rezoluţie priveşte ce se întâmplă în România. Ne deranjează acest lucru, în special pe noi, europarlamentarii din grupul politic al PPE, ne deranjează această percepţie. În rest, ceea ce scrie în rezoluţie este ceea ce în România de doi ani de zile se află în dezbatere ca probleme, atacul la adresa statului de drept”, a declarat Stolojan, la RFI.

De cealaltă parte, europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, care este și purtător de cuvânt al PPE, a declarat că rezoluția apără România și va vota în favoarea ei.

„Rezoluția care va fi votată astăzi de plenul Parlamentului European apără România și românii cinstiți de politicienii care vor să controleze justiția. Vrem o Românie puternică și responsabilă în UE. Din păcate, acțiunile Guvernului PSD – ALDE au făcut din țara noastră un subiect de discuție la nivel european. PSD – ALDE nu poate obține nimic pentru români în Europa, au pierdut Agenția Europeană a Medicamentului, au votat reducerea fondurilor pentru pesta porcină și riscă să organizeze cea mai slabă președinție din istoria Uniunii Europene”, a declarat Siegfried Mureșan, pentru MEDIAFAX.

„Am decis să votez această rezoluție care este în concordanță cu toate acțiunile Partidului Național Liberal de a împiedica modificările la legile justiției propuse de PSD – ALDE. Este o rezoluție bună pentru țara noastră care nu cere nicio sancțiune pentru România, dimpotrivă, apără România si pe români de politicienii care au ca obiectiv slăbirea statului de drept și acapararea justiției. PSD va vota împotriva acestei rezoluții pentru că îl apără pe Liviu Dragnea, PNL va vota pentru această rezoluție pentru că îi apără pe românii cinstiți”, a mai spus eurodeputatul.

Rezoluția conține 13 recomandări și semnalează îngrijorările organismului european privind modificarea legilor justiției și a codurilor penale din România, ce pot submina structural independența justiției și capacitatea de luptă împotriva corupției. În document este condamnată și intervenția violentă a forțelor de ordine în timpul protestelor din august de la Bucureşti.

Un draft al Rezoluției Parlamentului European privind statul de drept în România, publicat pe site-ul PE, include următoarele recomandări:

1. subliniază că este de importanță fundamentală să se asigure respectarea deplină a valorilor europene comune enumerate la articolul 2 din TUE și să se garanteze drepturile fundamentale prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

2. este profund preocupat de revizuirea legislației judiciare și penale din România, îndeosebi din cauza posibilității ca aceasta să ducă la subminarea structurală a independenței sistemului judiciar și a capacității acestuia de a combate eficient corupția din România, precum și la slăbirea statului de drept;

3. condamnă intervenția violentă și disproporționată a poliției în timpul protestelor de la București din august 2018;

4. invită autoritățile române să instituie garanții prin care să asigure o bază transparentă și legală pentru orice tip de cooperare instituțională și să evite orice ingerință care dereglează mecanismele de verificare și de echilibrare; solicită întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informații;

5. îndeamnă autoritățile din România să se opună măsurilor care ar duce la dezincriminarea corupției în rândul funcționarilor de stat și să aplice strategia națională anticorupție;

6. recomandă insistent să se reconsidere legislația privind finanțarea, organizarea și funcționarea ONG-urilor în ceea ce privește potențialul acesteia de a intimida societatea civilă și de a intra în conflict cu principiul libertății de asociere și cu dreptul la viața privată; consideră că această legislație trebuie aliniată pe deplin la cadrul UE;

7. își exprimă profunda îngrijorare față de restricțiile politice aplicate libertății presei și față de propunerile legislative care ar incrimina denigrarea României în străinătate și ar reintroduce defăimarea în Codul Penal;

8. îndeamnă Parlamentul și Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar; îndeamnă la purtarea unui dialog constant cu societatea civilă și subliniază că trebuie abordate chestiunile menționate mai sus pe baza unui proces transparent și incluziv; încurajează solicitarea din proprie inițiativă a avizelor Comisiei de la Veneția cu privire la măsurile legislative în cauză înainte de aprobarea lor definitivă;

9. solicită guvernului român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale prevăzut de tratat;

10. își reiterează regretul cu privire la decizia Comisiei de a nu publica Raportul UE pe 2017 privind combaterea corupției și invită cu insistență Comisia să își reia fără întârziere exercițiul anual de monitorizare a luptei împotriva corupției în toate statele membre; invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricți și de criterii uniforme ușor aplicabile, pentru a măsura nivelul corupției din statele membre și pentru a evalua politicile anticorupție ale acestora, în conformitate cu Rezoluția Parlamentului din 8 martie 2016 referitoare la raportul anual pe 2014 privind protejarea intereselor financiare ale UE(8);

11. susține cu fermitate un proces regulat, sistematic și obiectiv de monitorizare și de dialog, cu participarea tuturor statelor membre, în scopul protejării valorilor de bază ale UE, și anume a democrației, drepturilor fundamentale și statului de drept, proces care să implice Consiliul, Comisia și Parlamentul, astfel cum s-a propus în Rezoluția Parlamentului din 25 octombrie 2016 conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la crearea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale (Pactul pentru DSF)(9); reiterează faptul că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice pentru fiecare țară(10);

12. invită Comisia, în calitatea sa de gardian al tratatelor, să monitorizeze acțiunile întreprinse de autoritățile române pe baza recomandărilor, continuând să ofere sprijin complet României în identificarea unor soluții adecvate;

13. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Președintelui României.

Întregul text al propunerii de rezoluție plus amendamentele propuse, aici