Marea Neagra – prioritatea romaneasca in Politica Europeana de Vecinatate

Reprezentantii celor 27 de state membre UE s-au intrunit luni, la Bruxelles, in cadrul primei conferinte comune cu cele 16 tari vecine cu Uniunea, conferinta ce are drept scop sa dea un nou imbold Politicii de Vecinatate a blocului comunitar.

Comertul, libera circulatie a persoanelor, imigratia si politicile energetice si de mediu au constituit principalele puncte pe agenda conferintei, unde prioritatile Romaniei au fost cooperarea transfrontaliera si “problematica Marii Negre, unde UE poate juca un rol strategic”, dupa cum a declarat, pentru HotNews.ro, reprezentantul Romaniei la aceste discutii, Laszlo Borbely, ministrul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor.

Acesta a declarat ca Romania a salutat, cu aceasta ocazie, faptul ca “fata de Moldova si Ucraina s-a aprobat facilitarea vizelor de catre UE”, in prezent facandu-se ultimele aranjamente in acest sens, la nivel comunitar.

Potrivit ministrului Borbely, la intalnirea la nivel ministerial ce a deschis conferinta de la Bruxelles, luni dimineata, au fost luate doar decizii de principiu, menite sa apropie tarile vecine UE de structurile comunitare, prin diverse programe si proiecte.

Comisarul european pentru politica de vecinatate, Benita Ferrero-Waldner, a declarat, inaintea conferintei, ca reuniunea de luni, prima de acest fel, are drept scop sa sublinieze hotararea UE in a dezvolta parteneriate individuale si diferentiate care sa reflecte interesele fiecarui stat vecin Uniunii.

In acest sens, UE a rezervat 12 miliarde de dolari pentru perioada 2007-2013, cu 30% mai mult decat in perioada bugetara precedenta.

Politica Europeana de Vecinatate, avand drept scop crearea unui inel de tari pasnice si stabile economic si politic, acopera 16 tari din spatiul fost sovietic si din zona Marii Mediterane: Algeria, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Egipt, Georgia, Israel, Iordania, Liban, Libia, Moldova, Maroc, Autoritatea Palestiniana, Siria, Tunisia si Ucraina.

Proiectul european intampina insa numeroase dificultati, pornind de la lipsa de interes a cetatenilor UE fata de problemele tarilor din jur si terminand cu lipsa unui mecanism decizional bine pus la punct unde sa fie discutate aceste probleme si felul cum UE ar trebui sa se implice in rezolvarea lor.

Ca dovada, la conferinta de luni autoritatile din tarile participante au avut foarte putin timp la dispozitie pentru a discuta prioritatile fiecarui stat, fiind vorba de peste 40 de state reprezentate. Astfel, chestiuni arzatoare precum situatia din Transnistria si planul UE pentru aceasta regiune nici nu au fost abordate.

Dupa cum noteaza luni EUObserver.com, reuniunea a avut loc la scurt timp dupa publicarea unui studiu de opinie potrivit carora peste jumatate dintre cetatenii UE (54%) sunt interesati in foarte mica masura de ceea ce se intampla dincolo de frontierele Uniunii, chit ca marea majoritate cred ca UE poate contribui la promovarea democratiei si in combaterea terorismului si a crimei organizate in tarile vecine.