Marian Popescu, presedintele Comisiei de Etica a Universitatii din Bucuresti: De ce demnitarii sunt exceptati de la analiza plagiatului de catre comisiile universitare?

Universitatea din Bucuresti propune modificarea legislatiei privind realizarea lucrarilor stiintifice in puscarie. O alta propunere este ca plagiatele demnitarilor sa nu mai fie analizate de Consiliul din subrdinea Ministerului Educatiei, ci de catre Comisiile de Etica ale universitatilor la care si-au obtinut titlul. Anuntul a fost facut in cadrul unei conferinte de presa sustinute de Mircea Dumitru, rectorul Universitatii din Bucuresti, Marian Popescu, presedintele Comisiei de Etica a Universitatii din Bucuresti, Dumitru Sandu si Georgeta Ghebrea – vicepresedinti ai Comisiei de Etica, si de prorectorul Liviu Papadima.

In ceea ce priveste plagiatele demnitarilor, Universitatea din Bucuresti propune eliminarea articolului din ordonanta 28/2011 care prevede ca suspiciunile de plagiat in cazul demnitarilor sunt analizate de Consiliul National de Etica din subordinea Ministerului Educatiei (cel care a decis ca Victor Ponta si Gabriel Oprea nu au plagiat). Universitatea sustine ideea ca plagiatele demnitarilor trebuie analizate de comisiile de etica ale universitatilor in cadrul carora ei si-au sustinut lucrarile respective.

Referitor la reducerile de pedeapsa pe care le primesc detinutii care fac lucrari stiintifice, Universitatea din Bucuresti propune eliminarea acestei reguli.

Cele mai importante declaratii din cadrul conferintei au fost transmise LIVE TEXT

Mircea Dumitru

Foto: Agerpres

Mircea Dumitru, rectorul Universitatii din Bucuresti:

• In discutie sunt doua teme mai generale, cu caracter academic si teoretic, dar si cu implicatii practice in viata politica si publica a tarii: in primul rand, propuneri ale Universitatii din Bucuresti privind imbunatatirea cadrului legislativ in domeniul educatie-cercetare si, in al doilea rand, chestiuni legate de coruptie si corupere in mediul intern academic.
• Nu vrem sa vorbim doar despre ceea ce se intampla in viata publica a tarii, vrem sa ne uitam si in propria noastra ograda, la ce se intampla in Universitatea din Bucuresti sau la ce se intampla in general in universitatile din Romania.
• Prima tema cu siguranta este de un interes acut astazi si pentru presa, si pentru opinia publica, pentru ca aici vrem sa dezbatem probleme care tin de exceptarea demnitarilor de la analiza malpraxisului academic efectuata de catre comisiile de etica universitara.
• Apoi este chestiunea mai recenta a lucrarilor care sunt publicate in regim de detentie si care sunt prezentate ca fiind lucrari stiintifice, pe baza carora unii dintre semnatarii acestor lucrari au obtinut o micsorare a perioadei de detentie.

Marian Popescu

Foto: Agerpres

Marian Popescu, presedintele Comisiei de Etica a Universitatii din Bucuresti:

• Ce ne-a determinat pe noi – Comisia de Etica si, in special, Universitatea din Bucuresti – sa facem aceste propuneri: observam ca viata publica romaneasca, in care mediul academic are partea sa, este tot mai supusa in ultima perioada unor presiuni, unor malformari care afecteaza credibilitatea universitatii in ansamblu, vulnerabilizeaza categorii profesionale si pun sub semnul intrebarii, din cand in cand, chestiuni precum: de ce demnitarii sunt exceptati de la analiza in cazul plagiatului de catre comisiile universitare de etica?
• de ce ei sunt scosi in afara cadrului universitar, adica acel cadru care le-a certificat titlul de doctor?
• de ce e posibil ca o persoana aflata in detentie, pentru ca publica o lucrare stiintifica, sa primeasca o reducere a pedepsei cu 30 de zile?
• Vom vrea sa vedem daca intr-adevar este un subiect tabu coruptia si coruperea in mediul academic si vom vedea ca sunt cateva argumente care pot sustine acest lucru. Comisia de Etica a analizat in mai multe randuri astfel de cazuri; la ora asta, Comisia are 34 de cazuri inregistrate, dintre care numai 4 sunt cazuri de autosesizare, si ele au in vedere, asa cum prevede regulamentul, cazurile aduse de catre dumneavoastra public. Cu alte cuvinte, cateodata media face agenda Comisiei de Etica si cazurile sunt enumerate aici: e vorba de Victor Ponta, Stefania Duminica, Olguta Vasilescu, Gabriel Oprea ultimul sosit in familie.
• Vom vrea sa vedem ce inseamna ca demnitarii sunt exceptati de la analiza malpraxisului academic de catre comisiile de etica universitara. In primul rand, de ce se intampla lucrul acesta? Pe ce temei legal a fost stabilit faptul ca numai Consiliul National de Etica (CNE) – care este un consiliu consultativ al Ministerului Educatiei – are dreptul sa se ocupe de demnitari, atunci cand apar suspiciuni de plagiat.

Dumitru Sandu

Foto: Agerpres

Dumitru Sandu, vicepresedintele Comisiei de Etica:

• Ne aflam aici pentru a incerca sa schimbam ceva care nu merge, cu efecte asupra universitatii si spatiului public
• Prima propunere, legata de plagiatul demnitarilor: s-a creat un mit pe care il gasesti in mass-media cu mare frecventa: „CNE singura institutie abilitata sa analizeze plagiatele demnitarilor”. Simplu: nu e asa
• In Legea educatiei nu apare nimic in legatura cu aceasta unicitate a CNE-ului in rezolvarea problemelor de malpraxis la nivelul demnitarilor
• Povestea a inceput cu 28/2011 care introduce aceasta tema, a demnitarilor in legatura cu bunele/proastele practici in materie de cercetare stiintifica. Ceea ce se intampla in spatiul public este pur si simplu o preluare nefondata a unei formulari din ordonanta nr. 28, care spune: Consiliul Nationale de Etica are 2 tipuri de sesizari: unele care se judeca in 2 trepte – vine sesizarea, consiliul trimite la institutia in care se presupune ca s-a savarsit abaterea si dupa aceea analizeaza – si apare paragraful pe care l-am mentionat mai devreme, care spune: se excepteaza de la aceasta procedura in doua trepte, se lucreaza intr-o singura treapta pentru membrii Comisiilor de etica din universitati – firesc -, pentru conducatorii de institutii de cercetare – firesc -, si pentru demnitari
• Se poate face o istorie a efectelor sociale, institutionale ale acestui articol de lege. Exista o nota de fundamentare a ordonantei respective. Am crezut ca daca este o precizare atat de importanta, este argumentata in nota de fundamentare. Niciun cuvant. Avem de-a face cu un articol intr-o ordonanta care isi are rostul ei pe alte teme, care intra acolo fara niciun fel de argumentare. De ce? Era urgent sa fie rezolvat altfel cazul demnitarilor care pot avea probleme de plagiat?
• Nici in Legea educatiei, nici in legea 204/2006 care preia ordonanta 28/2011 nu se spune ca Comisiile de etica din universitati sunt subordonate Consiliului National de Etica
• Nu exista temei juridic pentru a limita interventia Consiliului National de Etica; in egala masura, aceste rosturi de judecare a calitatii lucrarilor de doctorat care pot fi suspecte de plagiat revine comisiilor de etica din universitati
• Pornind de la aceasta mitologizare prin extinderea formularii, s-au creat practici extrem de contraproductive pentru mediul intelectual din Romania. CNE trebuia in cateva luni dupa ce a aparut ordonanta pe care am mentionat-o sa aiba un cod etic, care sa constituie baza de luare a deciziilor.
• In clipa de fata, ceea ce se intampla in practica de evaluare a acestor lucrari ale demnitarilor este urmatorul lucru: Ministerul Educatiei ia in seama propunerea pe care o face CNE, neavand acest consiliu un cod etic, un standard, comparand cu ceea ce fac comisiile de etica de la universitati, inclusiv comisia de etica de la Universitatea Bucuresti, care lucreaza cu un cod etic, cu regulamente, samd
• Nu poti sa iei in seama, sa faci aprecierea, fara sa ai detalii de acest gen
• Deciziile in legatura cu plagiatul sau posibilul plagiat se iau impredictibil. Cazul Oprea: celeritate, cateva zile, cazul Olgura Vasilescu: au trecut demult cele 90 de zile care trebuia avute in vedere pentru luarea deciziei/comunicarea deciziei
• A aparut ideea ca asa erau vremurile, ca nu existau regulamente si ghiduri de realizare a tezelor de doctorat la vremea respectiva, la facultatea X, Y, Z. Lucrurile sunt mult mai simple. E adevarat ca intr-o anumita perioada nu existau ghiduri de buna-practica in materie de doctorate, dar conducatorii de doctorat au fost, sunt si vor fi substitutul perfect pentru aceste ghiduri
• Sunt conducator de doctorat. E de neinteles, pentru mine, cum e posibil sa iti vina in fata o teza de doctorat din care copy paste pagini multe sunt luate din propriile lucrari, ale conducatorului, si conducatorul spune: foarte bine.
• Ideea ca Romania a descoperit in anii 2004-2005-2006 deontologia profesionala in domeniu nu are niciun fundament. Luati literatura de specialitate si presa de la 1900 incoace, avem discutate cazuri de plagiat, problema nu e noua
• Ce urmeaza: trebuie renuntat din lege la privilegierea demnitarilor in materie de judecare a lucrarilor de doctorat. Nu facem aceasta chestiune? Devin modele negative, nu mai poate nimeni sa controleze lucrurile
  

Marian Popescu, presedintele Comisiei de Etica:

• Propunerea Universitatii din Bucuresti in legatura cu acest prim element de imbunatatire a cadrului legislativ este eliminarea paragrafului din ordonanta care ii excepteaza pe demnitari de la examinarea de catre comisiile de etica
• In ceea ce priveste lucrarile cu caracter stiintific realizate in regim de detentie, au existat cazuri precum cel al lui George Copos care a primit pentru 5 lucrari nevalidate ca fiind stiintifice toate o reducere cu 150 de zile
• Cadrul legal existent este imperfect. Cea majora se refera la modul in care este stabilit caracterul stiintific al unei lucrari. Elementele de legislatie prevad doua conditii: 1. detinutul isi gaseste un profesor universitar care ii scrie directorului Administratiei Penitenciarelor ca detinutul cutare face o lucrare stiintifica si 2. lucrarea trebuie publicata la o editura recunoscuta CNCS.
• Ar trebui sa existe filtre mult mai precise prin care se stabileste ca o lucrare are un caracter stiintific, in universitati se stie ce inseamna un parcurs stiintific
• Am propus cateva filtre si Comisia a ajuns la concluzia ca trebuie scoasa prevederea ca poti sa iesi cu 30 de zile mai devreme din detentie pentru ca ai publicat o lucrare stiintifica. Mentinerea ei nu face decat sa vicieze in continuare relatii consolidate, vulnerabilizeaza si decredibilizeaza ideea de cercetare stiintifica
• Atunci cand am cerut Administratiei Nationale a Penitenciarelor sa explice cum a putut avea dl Copos acces la toata documentatia, raspunsul, conform regulamentului, este ca detinutii primesc pachete, pot primi carti samd. Sunt lucrari care nu pot fi realizate prin pachet si totusi cadrul actual permite acest lucru

Georgeta Ghebrea – vicepresedinte Comisia de Etica:

• Nu dorim imbunatatirea acestui cadru, ci eliminarea lui. Este vorba de lucrari cu caracter pseudo-stiintific.
• Prin urmare argumentele in favoarea eliminarii masurii sunt: imposibilitatea practica de a desfasura o cercetare stiintifica in regim de detentie, consecinta practica – majoritatea acestor lucrari nu au validare stiintifica corespunzatoare, efectele perverse produse de aceasta masura (generarea de coruptie, scrierea de catre alti oameni a acestor lucrari presupuse a fi scrise de catre detinuti, plagiatul) si toate aceste demersuri duc la trecerea in derizoriu a ideii de cercetare stiintifica, lucru cu care noi nu putem sa fim de acord

Marian Popescu, presedintele Comisiei de Etica:

• Fapte de coruptie sau tentative de corupere in mediul academic exista. A te face ca nu le observi inseamna decredibilizarea unei relatii fundamentale intre cetateni si sistemul educational
• Suntem la curent cu astfel de fapte; comisiile de etica nu fac decat sa incerce sa instaureze o cultura a preventiei in ce priveste etica si integritatea academica
• Avem 34 de cazuri, iar faptul ca la cunostinta opiniei publice ajung numai cele care sunt deja publice spune ca exista mecanisme care nu functioneaza, atat in mediul academic, dar nu numai. Ce incredere poate avea un parinte cand observa in sfera publica astfel de cazuri de care vorbim noi aici, care se rezolva ascunzand sub covor realitati foarte dure
• De ce au nevoie demnitarii de doctorate? Se stie: aveau si au nevoie de medalii pe care sa si le atarne pe piept. Da foarte bine sa fii domnul sau doamna cu titlul de doctor si sa ai si cursuri, si sa faci cercetari
• Sunt colegi de-ai nostri, unii dintre ei, care sunt impiedicati sa acceada la posturi superioare, avand cercetari remarcabile in domeniu. Exista si astfel de cazuri
• Faptul ca in aceasta Comisie de Etica ce a fost numita de domnul rector la preluarea mandatului, in 2012, a trebuit sa ne confruntam cu un caz de magnitudine uriasa – era vorba de premierul in exercitiu al Romaniei – a creat o situatie extraordinara
• Pagubele de imagine pentru universitatea romaneasca produse de acel caz din 2012 sunt uriase: romani care s-au realizat in materie academica in strainatate au fost chestionati acolo – din Israel, pana in America – in legatura cu modul in care se iau si se dau doctoratele in Romania
• Ce s-a intamplat? De ce ne-am asumat riscul atunci sa analizam cazul Ponta si astazi, pentru ca legea care ii excepteaza pe demnitari ne este impinsa pe gat, sa nu mai facem lucrul asta? Noi am muncit degeaba. Ne-am expus atunci si rezultatul a fost ca premierul este in continuare doctor, Ministerul a refuzat sa ii retraga titlul. Parca e ceva, numai cu prim-ministri… unul in 2012, altul acum in 2015. Nu sunt unii mai cuminti. Numai functii din acestea, primar de mare municipiu, samd.
• Muncim degeaba si acum? Am scris Consiliului National de Etica, urandu-le succes in aflarea adevarului, pe care l-au aflat inainte de a-l cerceta.
• Consiliul National de Etica a aruncat praf in ochi comunitatii academice cu acel raport. Nu au facut nicio analiza. Si este cu totul regretabil ca se intampla acest lucru. De altfel au facut lucrul acesta si in cazul dlui Victor Ponta
• Stim ca coruptia si coruperea nu se pot eradica. A fura este mult mai profitabil si oportunitatile sunt mult mai multe decat a fi corect. Noi nu putem face decat sa incercam sa restrangem pagubele.
• M-am uitat peste programul guvernului pentru perioada 2014-2020: niciun cuvant legat de principiile de etica ce trebuie sa guverneze viata publica

Mircea Dumitru, rectorul Universitatii din Bucuresti:

• O sa facem o propunere, care va fi inaintata Parlamentului Romaniei si Ministerului Educatiei, dar vom incerca sa obtinem un sprijin din partea parlamentarilor pentru a schimba ceva in legislatie, in asa fel incat universitatile sa aiba o autonomie reala, din punct de vedere academic.
• De cativa ani avem un soft antiplagiat pe care il folosim in mod obligatoriu, inainte de a fi elaborat referatul final de acceptare din partea conducatorului de doctorat. Deci conducatorul de doctorat trebuie sa se puna in garda in legatura cu probitatea academica, morala a doctorandului si, inainte de a finaliza referatul de acceptare, scoala doctorala a universitatii verifica sau la solicitarea conducatorului sau avem o verificare statistica a acestor lucrari
• In mod direct, masura pe care am luat-o si pentru care Universitatea din Bucuresti plateste bani – softul acesta costa, desi noi nu primim in bugetul universitatii sume care sa fie alocate pentru o astfel de cercetare asupra probitatii tezei – este ca inainte ca referatul final din partea conducatorului sa fie elaborat si semnat, Comisia din scoala doctorala sa dea un verdict. Sa spuna ca acea lucrare este corecta si curata
• Pe de alta parte, daca s-ar putea ajunge si in aceste situatii la un caz de plagiat, pe care din neglijenta, din neatentie, conducatorul de doctorat nu reuseste sa il stopeze sau poate chiar dintr-un interes personal se pot intampla si astfel de lucruri – desigur ca si comisia de etica a universitatii, dar si consiliul scolii doctorale a universitatii pot si trebuie sa intervina, sa ia masuri si sa il sanctioneze pe acel conducator de doctorat
• Dar ideea noastra este ca e mai bine sa previi astfel de lucruri, decat sa ajungi in situatia in care sa le sanctionezi
• Avand mecanisme si filtre de preventie, de fapt noi ii si educam pe studenti si pe doctoranzi, pentru ca aceasta chestiune trebuie invatata treptat
• Stiti foarte bine ca este o practica foarte raspandita in scoala generala, in liceu, ca elevii sa copieze de pe site-uri speciale lucrarile si sa le prezinte profesorilor – secretul lui Polichinelle, nu? Noi ne uitam la cazurile spectaculoase, de mari demnitari, dar este o cultura a copiatului in scoala romaneasca. Se copiaza din clasa I pana in clasa a XII-a. Se copiaza comentarii literare, pe care le inveti cuvant cu cuvant, ca sa intri la liceu.
• In felul acesta s-a facut si inca se mai face selectia in scoala romaneasca. Nu va uitati numai la ce se intampla in universitate, uitati-va la tot sistemul de invatamant, sa ne punem intrebarile radicale, fundamentale, daca vrem sa schimbam ceva
• Nu doar in Universitatea din Bucuresti exista cazuri de plagiat.

Liviu Papadima, prorector:

• Noi avem un intreg pachet de masuri, in discutie in buna masura, care priveste tot spectrul foarte larg al problemei: de la prevenire, pana la sanctionare.
• Concret, pentru conducatorii de doctorat in urma depistarii unui plagiat situatia respectiva este trimisa la scoala doctorala cu pricina, pentru analiza, pentru ca numai expertii pot sa dea un verdict in aceasta situatie. Daca respectivul coordonator a fost pacalit – se poate si lucrul asta, nu avem competente universale, nu suntem Dumnezeu, poti fi pacalit de un candidat. Daca expertiza domniei sale trebuia in mod obligatoriu sa duca la depistarea plagiatului sau, situatie si mai grava, dar care e foarte greu de dovedit, din pacate, daca respectivul conducator a fost complice la frauda
• In urma depistarii cazurilor si catalogarii lor pe un palier sau altul se pot lua masurile in consecinta, pana la ridicarea dreptului de a conduce doctorate in Universitatea din Bucuresti