Skip to content

Mărturia unei supraviețuitoare a traficului de persoane: „Statul ne dovedește că nu e prietenul copiilor. Ci cel mai mare dușman”

Larisa Butnariu, o supraviețuitoare a traficului de persoane, spune că a simțit „o schimbare în rău”, ba chiar a ajuns „dușmanul de moarte” al autorităților după ce a scăpat din mâinile traficanților și a început să vorbească despre ororile prin care a trecut. 

Ea și-a spus povestea pentru Context.ro care publică o serie de investigații care urmărește cum disparițiile copiilor din sistemul de protecție se intersectează cu traficul de minori. Larisa Butnariu subliniază din start că nu se consideră o victimă a traficului de persoane ci o supraviețuitoare.

„Nu (n.r. o victimă a traficului de persoane). Sunt un supraviețuitor al traficului de persoane, dar până la traficul de persoane au fost foarte multe episoade în care adulții din jurul meu aveau posibilitatea să ajute dar nu au făcut-o din frică, din lene sau din prejudecăți”, a declarat tânăra.

Ea subliniază că atât victimele cât și supraviețuitoarele traficului de persoane au de suferit din cauza prejudecăților oamenilor.

„Pentru ei o victimă a traficului este vinovată că a ajuns acolo, iar un supraviețuitor care încearcă să scoată ceva din ce este acolo este doar o altă c**** ahtiată după bani, celebritate sau altele”, explică ea.

„Cineva este ars, tăiat, distrus”

În schimb, subliniază ea tot ce îndură aceste victime este suferință. „Undeva acolo în trafic, în toate locațiile în care titulatura apare, cineva este ars, tăiat, distrus de față cu celelalte victime pentru a fi dat în exemplu de ce ți se întâmplă dacă încerci să scoți capul”, explică Larisa Butnariu.

De când a ieșit public și și-a spus povestea, tânără afirmă că autoritățile s-au întors împotriva sa în loc să ofere sprijin.

„Am simțit schimbare în rău pentru că cei care mi-am dorit eu să-i fac să mă asculte, m-au catalogat drept un dușman de moarte, drept persoana non-grata, care nu are ce căuta pentru că știe prea multe. Și au acționat în consecință. Și da, mă refer la autorități”, a declarat ea.

Cum a început

Chinurile Larisei au început după ce a fost adoptată de „o familie de bani gata”, tatăl adoptiv fiind primul abuzator al său.

„La mine a început cu un viol, a început cu dorința de a avertiza autoritățile că mi se întâmplă treaba asta. Nu speram să se întâmple măsuri, dar speram măcar să se ia o măsură conform legii. Să fiu luată de acolo”, a declarat ea.

În ciuda strigătului său de ajutor, poliția nu a făcut nimic să o ajute ba a întors-o în mâinile abuzatorilor când încerca să scape.

„Domnul polițist a avut grijă să-mi distrugă probele. M-a scos afară din secție, l-a sunat pe adoptiv și i-a zis „vezi că asta mică îți face probleme”. Bineînțeles că atunci când s-a raportat dispariția au început să mă caute. M-au dus la secție, m-au audiat și m-au dus acasă. Deja era mutat domnul traficant. Deja era parte din casa aia”, a declarat ea.

Aici, părinții adoptivi au sprijinit pe cel care avea să fie traficantul Larisei și astfel fata a ajuns să fie traficată în Germania și Italia. Ea povestește că de pe urma traficanților de persoane nu scapi niciodată.

„Da, trăiești cu treaba asta. Și dacă scapi, nu scapi. Rămâi sub filajului oricărui dintre traficanți, a săgeților lor. Tot timpul ești urmărit, mai ales cu social media. Mi s-a întâmplat în timpul procesului să fiu retraficată cu anunț cu poze pe internet cu fața”, povestește ea.

„Pepiniera traficului de persoane din Iași”

Iar în dosarul penal nu au fost pedepsiți traficanții ci membri de importanță mai mică a rețelei.

„Dosarul de trafic e terminat. Au fost luați niște omuleți care erau cea mai mică problemă în toată nebunia aia. Dosarul inițial a fost cu minore instituționalizate traficate dintr-un singur centru de plasament. Pepiniera traficului de persoane din Iași – „Ion Holban” – un centru de plasament care de pe timpuri avea 50-60 de copii dintre care 20+ în acel dosar de trafic după una din fete, fostă colegă de școală, m-a recunoscut în cadrul unui anturaj de trafic”, dezvăluie Larisa Butnaru.

Pentru chinurile acestor fete, Larisa acuză direct statul român.

„Copiii ăștia aparțineau cuiva. Aparțineau statului. Asta e cea mai gravă faptă. Niște copii crescuți de stat ajung să trăiască așa ceva. Statul ne dovedește că nu e prietenul copiilor. Ci cel mai mare dușman”, acuză tânară.

În toată această poveste, Larisa Butnariu spune că a fost o singură persoană care a luptat cu adevărat pentru dreptatea victimelor.

„Domnul comisar care a deschis dosarul de trafic de minori instituționalizați. Omul ăla este singurul din sistem căruia i-aș ridica o statuie în fiecare centru de plasament și de bloc în care există câte un supraviețuitor. Dacă nu era acel om, niciunul din acel dosar nu mai eram. A dat dovadă de o ambiție titanică și că îi pasă de noi ca oameni nu ca statistică”, afirmă ea.