Specialiștii site-ului despre-energie.ro, o platformă a companiilor E.ON și Delgaz, au calculat cum ieșim în avantaj, luând în calcul un preț de referință al energiei electrice de 1,35 lei/kWh și un cost al benzinei de 9 lei pe litru.
Consumul mediu al unei mașini electrice în utilizare mixtă (urban + extraurban) se situează în jurul a 17 kWh la 100 km. Această valoare este o medie: o Dacia Spring consumă mai puțin (circa 13–15 kWh/100 km), o Tesla Model 3 se situează la 15–17 kWh/100 km, iar un SUV electric precum Hyundai Kona sau Volkswagen ID.4 poate ajunge la 18–20 kWh/100 km.
Este important de știut că aceste valori variază semnificativ în funcție de sezon. Iarna, consumul crește cu 20–40% din cauza încălzirii și a bateriei. O mașină care consumă 15 kWh/100 km vara poate ajunge la 20–22 kWh/100 km la temperaturi de -10°C.
De asemenea, stilul de condus contează enorm: la viteze de peste 100 km/h, consumul crește rapid, iar pe autostradă la 130 km/h poți depăși ușor 22–25 kWh/100 km chiar și vara. În plus, conform estimărilor, consumul real din rețea este cu aproximativ 25–30% mai mare decât cel afișat de mașină, din cauza pierderilor de încărcare (căldura generată de conversia AC-DC, răcirea sau încălzirea bateriei în timpul încărcării și consumul propriu al încărcătorului).
Cât ne costă să încărcăm mașina electrică acasă
La un cost de furnizare a energiei electrice de 1,35 lei/ kWh (prețul mediu din piață) și un consum mediu real de 17 kWh/100 km (incluzând pierderile de încărcare), costul pe 100 km la încărcare acasă este de aproximativ 23 lei. Pentru un șofer care parcurge 15.000 km pe an, costul anual al electricității este de aproximativ 3.450 lei. Pentru 20.000 km pe an, costul urcă la circa 4.600 lei.
Pe de altă parte, dacă avem o mașină pe benzină cu consum de 7,5 l/100 km, la prețul de 9,12 lei/litru, transportul costă aproximativ 68 lei la 100 km. Diferența este de 45 lei la fiecare 100 km parcurși: mașina electrică este aproape de trei ori mai ieftină decât cea pe benzină.
La 15.000 km pe an, diferența este de aproximativ 6.750 lei în favoarea mașinii electrice (3.450 lei cost electric vs. 10.200 lei cost benzină). La 20.000 km pe an, diferența urcă la aproximativ 9.000 lei. Dacă adăugăm și economia la întreținere (o mașină electrică nu are ulei de motor, filtru de ulei, curea de distribuție, ambreiaj, catalizator și alte componente specifice) diferența totală anuală poate depăși 10.000 lei pentru un șofer care parcurge 20.000 km.
Unde este cel mai ieftin să ne încărcăm mașina electrică
Costul pe kilometru depinde decisiv de locul unde ne încărcăm mașina. Încărcarea acasă este cea mai ieftină opțiune, dar și aici există diferențe. În principiu, există trei variante principale pentru încărcare la domiciliu: priza casnică standard, un wallbox monofazat de 7,4 kW sau un wallbox trifazat de 11–22 kW.
Priza casnică oferă o putere de încărcare de doar 2,3 kW, ceea ce înseamnă că o Dacia Spring se încarcă complet în circa 12 ore, iar un Hyundai Kona în aproape 28 de ore. Este o soluție acceptabilă dacă parcurgi distanțe mici zilnic și poți lăsa mașina la încărcat peste noapte, dar nu este ideală pentru baterii mari.
Un wallbox monofazat de 7,4 kW reduce timpul de încărcare la 4 ore pentru Spring și 9 ore pentru Kona, suficient pentru a încărca peste noapte orice mașină electrică de pe piață. Un wallbox trifazat de 11–22 kW scurtează și mai mult timpii, dar necesită alimentare trifazată, care nu este disponibilă în toate locuințele.
Ca investiție, un wallbox monofazat de 7,4 kW se găsește pe piața din România la prețuri între 2.500 și 5.000 de lei, în funcție de brand și funcționalități (WiFi, programare, monitorizare prin aplicație). Montajul costă între 500 și 1.500 de lei. La o economie anuală de 6.750–9.000 lei față de benzină, investiția într-un wallbox se amortizează în primele luni de utilizare.
Încărcarea la stații publice este semnificativ mai scumpă. Conform datelor agregate de Electric14.ro, prețurile practicate de principalii operatori din România în 2026 se situează în jurul a 2,0-2,5 lei/kWh pentru stații AC (încărcare lentă) și 3,0-4,0 lei/kWh pentru stații DC (încărcare rapidă).
La o stație DC la 3,5 lei/kWh, costul pe 100 km devine aproximativ 60 lei, aproape același ca în cazul benzinei. Concluzia este clară: avantajul financiar al mașinii electrice există aproape exclusiv la încărcarea acasă. Dacă nu ai unde încărca acasă sau la serviciu, economia față de benzină se reduce dramatic.
Mașina electrică, avantajoasă dacă mergem mult prin oraș
„Mașina electrică începe să fie percepută nu doar ca o alegere legată de sustenabilitate, ci și ca o opțiune de predictibilitate a costurilor”, spune Dan Vardie, președintele Asociației Producătorilor și Importatorilor de Autovehicule (APIA), pentru HotNews.
Important nu este neapărat prețul per kilometru, ci costul total de utilizare: energie, mentenanță, taxe, valoare de revânzare și tipul real de utilizare. Iar aici direcția este clară: cu cât rulajul urban și periurban este mai mare și accesul la încărcare este mai facil, cu atât avantajul economic al mașinii electrice devine mai convingător, susține el.
Creșterea vânzărilor de mașini electrice în acest an este rezultatul unui cumul de factori care au transformat piața, spune specialistul. Scumpirea susținută a carburanților a accelerat tendința, dar nu este singurul motor al acestei evoluții.
„La nivel internațional, industria auto traversează una dintre cele mai rapide transformări din istoria sa. Investițiile globale intense în electrificare, competiția tot mai puternică dintre producători pe acest segment și apariția unor modele mai accesibile au făcut ca mașina electrică să devină o opțiune relevantă pentru un public mult mai larg”.
Vehiculele electrice au ajuns la o cotă de piață de 20% în UE
România urmează, de fapt, o tendință europeană amplă. Datele industriei de profit arată că vehiculele 100% electrice au ajuns la aproape 20% cotă de piață în Uniunea Europeană, iar în unele state nordice reprezintă deja majoritatea înmatriculărilor noi.
În paralel, autonomia și viteza de încărcare au crescut exponențial, infrastructura de încărcare s-a extins, iar consumatorii sunt astăzi mult mai informați și mai pragmatici, spune Vardie. Dacă în urmă cu câțiva ani mașina electrică era percepută ca o alegere de viitor, acum este deja adoptată ca o soluție practică, pentru utilizarea de zi cu zi.
Provocările unui șofer de mașină electrică
Principala provocare rămâne infrastructura de încărcare, mai ales în afara marilor orașe, unde distribuția stațiilor nu este încă suficient de uniformă.
Există numeroase regiuni și trasee unde rețeaua de stații trebuie extinsă sau densificată pentru a oferi același nivel de confort și predictibilitate pe care îl au utilizatorii din marile centre urbane.
Există și provocări legate de percepție: autonomia mașinii, timpul de încărcare a bateriei sau valoarea de revânzare continuă să genereze întrebări pentru o parte dintre clienți, chiar dacă tehnologia a evoluat foarte mult în ultimii ani.
O altă mare problemă în România rămâne însă stabilitatea politicilor publice și a programelor de stimulare, a completat reprezentantul industriei auto, amintind incertitudinile legată de programul Rabla sau modificările bruște și radicale de anul trecut.
Întrebat ce criterii să ia în calcul un român care ezită între o mașină electrică, hibridă sau una convențională, Vardie a arătat că un răspuns corect depinde de numărul de kilometri parcurși zilnic, de tipul predominant de drum (urban, extraurban sau mixt), accesul la o sursă de încărcare acasă sau la birou, costul zilnic de utilizare, dar și costul total pe termen lung.
În ceea ce privește prețurile, tendința generală la nivel internațional este clară: mașinile electrice devin treptat mai accesibile, datorită competiției tot mai puternice între producători, investițiilor masive în electrificare și apariției unor modele noi, inclusiv în segmente de preț mai apropiate de publicul larg.
Cine cumpără mașini electrice
Profilul cumpărătorului de mașini electrice s-a schimbat vizibil în ultimii ani. Dacă la început discutam mai ales despre clienți cu venituri ridicate, pasionați de tehnologie sau „early adopters”, astăzi vedem o extindere clară către un public mult mai divers și mai pragmatic.
„Mașina electrică începe să fie analizată tot mai des prin prisma costurilor mai reduse de utilizare, a predictibilității cheltuielilor și a utilizării zilnice, nu doar ca un simbol al inovației. În special în mediul urban și periurban, tot mai mulți clienți iau în calcul electrificarea ca soluție practică pentru mobilitatea de zi cu zi, prin urmare vorbim acum de publicul larg de consumatori, nu doar de un profil anume”, a susținut Vardie.
Acest lucru se vede și în datele APIA: în primul trimestru al acestui an au fost cu 20% mai multe înmatriculări de mașini pur electrice și cu 38% mai multe plug-in hibrid.
Europa sau China?
Întrebat dacă observă un interes mai mare pentru mașinile electrice produse în Europa sau pentru modelele chinezești, reprezentantul industriei a arătat că interesul consumatorilor este puternic orientat către raportul dintre tehnologie, autonomie, dotări și preț, indiferent de originea mărcii.
„Producătorii europeni beneficiază de renumele mărcilor, de rețele solide de distribuție și service, de o relație construită în timp cu consumatorii români. Producătorii din China vin cu tehnologii ultra-avansate, cu autonomie extinsă, viteze de încărcare spectaculoase și funcții inteligente, surprinzătoare, orientate către experiența utilizatorului (de exemplu sisteme multimedia și opțiuni de entertainment integrate). Asistăm, practic, la o competiție tot mai intensă, care accelerează inovația, diversifică oferta și contribuie la creșterea accesibilității electromobilității”.
