Măsura cu neplata primei zile de concediu medical, care a înfuriat pacienții români, este normă în unele țări din Europa / Diferențe majore la excepții și la banii plătiți

În România, angajații nu mai sunt plătiți pentru prima zi a concediului medical, conform unei ordonanțe de guvern din februarie. În iunie abia, au fost introduse unele excepții. Măsura a stârnit valuri de critici mai ales dinspre asociațiile pentru pacienți, însă în multe țări din Europa acest tip de măsură este în vigoare deja de ani de zile. În unele cazuri, este vorba chiar de trei zile. Care sunt însă diferențele?

• HotNews a analizat situația concediilor medicale din nouă țări europene: în unele state măsurile de descurajare sunt luate deja, iar în cele în care nu sunt se vorbește tot mai mult despre ele. 
• În țările analizate, sunt state care plătesc 100% din salariu în zilele de concediu medical, dar și altele unde angajații primesc doar 50%. Și în România procentul a scăzut drastic de anul trecut. 
• Articolul este parte a proiectului Pulse, un consorțiu jurnalistic internațional în care HotNews este parte și care oferă publicului perspective documentate și diverse, cu informații din mai multe țări, despre probleme de mare interes public. 
• Text realizat de Alina Neagu (HotNews – România), Davide Madeddu (Il Sole 24 Ore – Italia), Francesca Barca (Voxeurop – Franța), Natascha Ickert  (Der Standard – Austria), Juste Anceviciute (Delfi – Lituania), Krasen Nikolov (Mediapool – Bulgaria), Tornike Kakalashvili (OBCT – Georgia), Ana Somavilla (El Confidencial – Spania), Lena Kyriakidi (Efsyn – Grecia) și Emilia Bromber (Gazeta Wyborcza – Polonia)

De la 1 februarie până la finalul lunii mai, toți angajații din România care s-au aflat în concediu medical au pierdut banii pentru prima zi din fiecare certificat de concediu medical pe care l-au primit. 

Practic, angajații care au avut un episod de boală mai lung, precum o fractură, care a necesitat prelungirea concediului medical prin mai multe certificate succesive, au pierdut banii pe mai multe zile – o zi din fiecare certificat. 

Excepțile introduse după 4 luni

De la 1 iunie, Casa de Asigurări de Sănătate a schimbat parțial regulile, după o modificare votată în Parlament: indemnizația de concediu medical se plătește, de la 1 iunie, cu excepția unei singure zile, indiferent de numărul certificatelor medicale succesive emise fără întrerupere pentru același episod de boală.

Tot atunci s-au introdus și cinci categorii de angajați sunt exceptate și li se plătește prima zi de concediu medical, conform datelor transmise de CNAS, la solicitarea HotNews. 

Acestea sunt: 

• pacienții incluși în programele naționale de sănătate (bolnavi cronici); 
• pacienții internați în spital (în regim de spitalizare de zi sau spitalizare continuă); 
• persoanele care îngrijesc pacienți cu afecțiuni oncologice; 
• persoanele aflate în concediu de risc maternal;
• persoanele aflate în concediu de maternitate.

Altă măsură cu ecouri mai mici, dar mai usturătoare

Neplata primei zile de concediu medical nu a fost, însă, prima măsură luată de autoritățile din țara noastră cu intenția de a descuraja concediile medicale.

De la 1 august 2025 a intrat în vigoare o altă măsură, care a avut mai puține ecouri: indemnizația de concediu medical pentru angajații cu diagnostic de boală obișnuită (precum viroze, boli infecțioase, tulburări digestive etc.) a scăzut de la 75% la 55% din baza de calcul, în cazul concediilor medicale cu durata de până la 7 zile.

Indemnizația de concediu medical crește la 65% din baza de calcul pentru concediile medicale cu durata între 8 și 14 zile și la 75% pentru concediile medicale cu durata mai mare de 14 zile.

Sunt țintite „concediile fictive”

În iulie anul trecut, fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, susținea că indemnizația de boală obișnuită scade deoarece „am identificat sute de concedii care, din punctul nostru de vedere, par în momentul de față a fi fictive.” 

Tot „concediile fictive” aveau să fie țintite, potrivit autorităților, și de decizia ca prima zi de concediu medical să nu mai fie plătită, luată de Guvern în ultima ședință de anul trecut, din 30 decembrie. „Este menită să scadă numărul de concedii medicale, în special al celor scurte, de 2-3 zile. Care, de obicei, au fost identificate atunci când se făceau punți sau, în urma controalelor, s-au identificat că sunt concedii fictive”, spunea la acea vreme fostul ministru Alexandru Rogobete, într-un dialog cu HotNews. 

Trei zile de concediu medical neplătite

România nu este singura țară în care a fost luată o astfel de măsură pentru a descuraja concediile medicale. În unele țări, nu este vorba de o singură zi neplătită, ci de trei. 

În Spania, primele trei zile de concediu medical nu sunt plătite în cazul bolilor comune, aici fiind încadrate inclusiv afecțiunile cronice grave, precum cancerul, sau al accidentelor care nu au legătură cu munca. 

Mulți angajatori spanioli îmbunătățesc însă aceste condiții și garantează, prin contractul colectiv de muncă, plata a 100% din salariu în cazul unui concediu medical.

În schimb, în cazul accidentelor de muncă, al bolilor profesionale și al concediului de maternitate, concediul medical este plătit din prima zi.

În Italia, anumite domenii sunt exceptate

În Italia, angajații din anumite sectoare nu sunt plătiți în primele 3 zile de concediu medical. „În ceea ce privește primele 3 zile de concediu medical, se aplică contractul colectiv de muncă național relevant. În multe cazuri, însă, acele prime trei zile sunt neplătite”, explică Mirko Vacca, expert în dreptul muncii, pentru Il Sole 24 Ore.

Spre exemplu, în industria chimică, minerit și prelucrarea metalelor, toate zilele de concediu medical sunt plătite, în timp ce agricultura și comerțul cu amănuntul „sunt domenii mai puțin protejate”, unde o parte dintre angajați nu au primele trei zile plătite, arată Mirko Vacca.

Angajatorii greci, puși să plătească 50% din salariu în zilele neplătite de stat

Și în Franța, regulile privind plata concediilor medicale variază în funcție de contractul colectiv de muncă. Primele trei zile de concediu medical nu sunt plătite de asigurările sociale, care suportă indemnizația abia din a patra zi. Excepție fac cazurile în care angajatorul dorește să plătească aceste zile.

O altă excepție e reprezentată de accidentele de muncă și bolile profesionale, în cazul profesiilor cu risc ridicat. Aici, indemnizația de concediu medical se plătește din prima zi.

În Grecia, primele trei zile de absență de la locul de muncă din cauza bolii nu sunt plătite de asigurările de sănătate, însă legea obligă angajatorul să suporte, pentru fiecare dintre aceste zile, jumătate din salariul pe o zi.

Toate zilele de concediu medical plătite și salariul întreg

În Austria, angajații sunt plătiți încă din prima zi de concediu medical și primesc salariul obișnuit pentru această perioadă, nu doar un anumit procent. Ei au dreptul la plata integrală în primele opt săptămâni de concediu medical, iar cei care au 15 ani vechime în cadrul companiei beneficiază de zece săptămâni de plată integrală a concediului medical.

Nici în Lituania nu există zile de concediu medical neplătite. Angajatorul plătește primele două zile, iar Fondul de Securitate Socială plătește începând din a treia zi.

Și Bulgaria plătește toate zilele de concediu medical, în ciuda numărului uriaș de concedii medicale, raportat la numărul de angajați. 

Polonia și Georgia plătesc și ele toate zilele de concediu medical. 

O țară a luat decizia să nu mai plătească primele 3 zile, apoi s-a răzgândit

„Foarte multe țări europene au în discuție sau au încercat să limiteze plata zilelor de concediu medical”, spune, într-un dialog cu HotNews, Rozalina Lăpădatu, vicepreședintele Alianței Pacienților Cronici și președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune din România.

Un exemplu este Marea Britanie, „care a avut, la un moment dat, o astfel de măsură, dar a renunțat la ea.”

Anul acesta, în luna aprilie, Marea Britanie a anulat această măsură, care data tocmai din anii ‘80. „În final, măsura nu produce beneficii pentru sistemul de sănătate, dar afectează în special bolnavii cronici”, concluzionează Rozalina Lăpădatu.  

 „În România nu se întâmplă acest lucru”

Reprezentanta asociației a subliniat și diferențele majore între România și țări occidentale unde, de asemenea, nu se plătesc prima sau mai multe zile de concediu medical. 

„În Franța și în alte țări într-adevăr există această măsură, să nu se plăteasca una sau trei zile de concediu medical. Dar prin contracte, patronii au posibilitatea să plătească ei acele zile angajatului, dacă doresc. În România nu se întâmplă acest lucru”. 

„Povara este la oamenii grav bolnavi”

Rozalina Lăpădatu consideră și că „este o minciună că este povară pe fondul asigurărilor de sănătate. În România, prima zi de concediu medical nu este plătită de nimeni, iar următoarele 5 zile sunt acoperite de angajator. Povara este la oamenii grav bolnavi, care stau mai mult de 6 zile în concediu medical.” 

Reprezentanta pacienților consideră că „noi, ca țară, nu am avut nicio discuție serioasă pe tema aceasta.”

Cazul analizelor care necesită o zi de spitalizare

„Avem situații de felul următor: dacă trebuie să îți faci o colonoscopie, trebuie să îți iei două zile libere: o zi în care te pregătești, pentru că trebuie să stai acasă, să nu mănânci nimic, să bei doar apă și să iei anumite medicamente care să îți creeze purgație, pentru a se curăța colonul. Iar a doua zi, te duci, îți faci colonoscopia, care de multe ori este cu sedare. Așadar, ai două zile de concediu medical, din care una nu este plătită. Pentru că te duci să îți faci o investigație din cauză că ai un risc de cancer de colon. Suntem pe locul 1 în Europa la numărul de îmbolnăviri de cancer de colon.”

Un alt exemplu oferit de Rozalina Lăpădatu: „Te duci să îți faci o investigație medicală. Dacă trebuie să îți faci o mamografie sau orice investigație medicală mai complexă de screening, vei avea o zi de concediu fără plată.” 

Iar în aceste condiții, spune ea, „oamenii riscă să fie descurajați. În România oricum nu se face prevenție și screening sau se face foarte puțin. Iar dacă convingi un om să se ducă să își facă investigațiile, dar află că în acea zi este neplătit, riști să îl pierzi.”

Bolnavii contagioși care nu-și mai iau medical, ca să nu piardă banii

În plus, „o persoană contagioasă, bolnavă de gripă sau COVID, care nu vrea să piardă banii pe o zi se poate duce în colectivitate, unde pot exista pacienți cu probleme de imunitate, care se pot îmbolnăvi și pot face o formă gravă.” 

„Asta vrem? Ca o persoană contagioasă să meargă la serviciu și să îmbolnăvească alte 20 – 30 de persoane?”, se întreabă reprezentanta pacienților. 

„De aceea, părerea mea este că pierderile pentru sistemul de sănătate sunt mai mari decât beneficiile, în urma acestei măsuri. Ni se pare că câștigăm, dar, de fapt, pierdem mai mult”, consideră vicepreședintele Alianței Pacienților Cronici. 

A scăzut numărul de concedii medicale în România după restricții?

Casa Națională de Asigurări de Sănătate, instituția care reglementează concediile medicale și care decontează indemnizațiile de concediu medical în țara noastră, nu știe, în acest moment, dacă numărul de concedii medicale a scăzut după data de 1 februarie, când în România a intrat în vigoare neplata primei zile. 

Spune că este prea devreme pentru ca aceste date să fie centralizate, în contextul în care angajatorii au la dispoziție 90 de zile pentru a solicita Casei decontarea indemnizației pentru concediul medical plătit unui angajat. Răspunsul l-am putea ști abia peste câteva luni. 

Câți bani primești în alte țări când ești în concediu medical

În majoritatea țărilor europene, angajații aflați în concediu medical pierd bani, comparativ cu perioadele în care merg la lucru. 

În Franța, indemnizația de concediu medical acoperă 50% din salariul de bază.

În Spania, din a 4-a până în a 20-a zi de concediu medical, indemnizația este de 60% din salariu, iar începând cu ziua a 21-a, de 75%, considerându-se că este o situație mai gravă.

Însă mulți angajatori spanioli îmbunătățesc aceste condiții și garantează, prin contractul colectiv de muncă, plata a 100% din salariu în cazul unui concediu medical.

În cazul accidentelor de muncă și al bolilor profesionale, indemnizația de concediu medical este de 75% din salariul de bază încă de la început. Concediile pentru naștere și maternitate se plătesc cu 100% din salariul de bază. La fel și concediul de risc în timpul sarcinii.

În Italia, un angajat aflat în concediu medical primește de la Institutul Național Italian de Securitate Socială, care gestioneză sistemul de asigurări de sănătate, 50% din salariu din a 4-a până la a 20-a zi de boală și 66,66% de la a 21-a până la a 180-a zi.

Plata primelor trei zile de concediu medical, în sectoarele în care ea există, cade în sarcina angajatorului.

Țările unde concediul medical este plătit 100% din salariu

În Lituania, angajatorul plătește primele două zile de concediu medical (între 62,06% și 100% din salariu, în funcție de afecțiune), iar Fondul de Securitate Socială plătește începând din a treia zi de concediu medical (62,06% din salariul brut).

În Bulgaria, angajații primesc până la 80% din salariu pentru zilele de concediu medical, iar în cazul unui accident de muncă sau al unei boli profesionale, compensația crește la 90%.

În Polonia, cuantumul indemnizației este de 80% din salariul mediu al angajatului pe ultimele 12 luni. 

În Georgia, țară candidată la UE, concediul medical se plătește doar dacă durata acestuia nu depășește 40 de zile calendaristice sau dacă durata totală într-un interval de 6 luni nu depășește 60 de zile calendaristice. După această perioadă, numărul de zile de concediu medical este considerat în exces și poate duce la suspendarea raportului de muncă, dar nu la încetarea acestuia.

În Grecia, statul plătește, pentru concediul medical, doar jumătate din salariul zilnic, dar angajatorul plătește diferența până la salariul întreg. 

În Austria, angajații au dreptul la plată integrală a salariului în primele opt săptămâni de concediu medical, iar cei care au 15 ani vechime în cadrul companiei beneficiază de 10 săptămâni de plată integrală a concediului medical.

În majoritatea țărilor europene, durata maximă a concediului medical este de 6 luni, însă el poate fi prelungit până la un an sau doi în situații excepționale, în cazul unor afecțiuni grave.

De ce o persoană aflată în concediu pentru afecțiuni musculo-scheletice nu merge la kinetoterapeut?

Țările nu încearcă să descurajeze concediile medicale doar prin neplata unui număr de zile sau prin reducerea indemnizațiilor, ci și prin controale. 

În Italia, în încercarea de a descuraja fenomenul, medici desemnați de Institutul Național Italian de Securitate Socială (echivalentul Casei de Asigurări de Sănătate din România) pot efectua inspecții medicale pentru a verifica starea de sănătate a lucrătorului pe durata concediului. 

În Franța, Guvernul intenționează să se concentreze pe concediile medicale pe termen lung – absențe care durează mai mult de o lună și care sunt cele mai costisitoare, în încercarea de a detecta abuzurile. 

De exemplu, autoritățile franceze vor să verifice situațiile în care o persoană aflată în concediu medical timp de câteva săptămâni din cauza unor afecțiuni musculo-scheletice nu merge niciodată la un kinetoterapeut sau nu a achiziționat medicamente pentru durere de la farmacie. 

În Georgia, dacă angajatorul are îndoieli în privința concediului medical luat de un angajat, are dreptul legal să verifice acest lucru. Și în această țară au existat dezbateri despre concediile medicale fictive și s-a vorbit public despre faptul că acestea sunt obținute de cei care au o relație de amiciție cu un medic sau care plătesc în schimbul unui astfel de certificat.

Și țările care nu au luat măsuri împotriva concediilor medicale discută despre restricții

Dezbateri privind limitarea concediilor medicale au loc inclusiv în țări care nu au luat încă măsuri financiare care să descurajeze fenomenul, precum Austria, Polonia sau Lituania.

În Austria, unde concediul medical este plătit din prima zi, a existat, în anul 2024, o amplă dezbatere publică despre acest fenomen. Reprezentanții comunității de afaceri au propus atunci ca prima zi de concediu medical să nu mai fie plătită. Sindicatele s-au opus însă vehement, avertizând că acest lucru i-ar putea determina pe angajați să meargă la lucru chiar și atunci când sunt bolnavi.

Dezbatarea a fost declanșată de cifrele în creștere privind numărul de concedii medicale, însă din cauză că sindicatele sunt foarte influente în Austria, ea a nu a dus la modificări legislative.

Anul trecut, și cancelarul german Friedrich Merz a criticat public numărul mare de concedii medicale și a pus la îndoială adeverințele de concediu medical emise în urma unor consultații prin telefon.

Însă asiguratorii din domeniul sănătății, asociațiile de pacienți și sindicatele nu au fost de acord. Aceștia au subliniat că mai puțin de 1% din totalul adeverințelor de concediu medical sunt eliberate în urma unei consultații prin telefon și că nu există dovezi ale unui abuz pe scară largă.

Discuții similare au apărut și în trecut, aceste dezbateri concentrându-se mai puțin pe motivele pentru care oamenii se îmbolnăvesc și mai mult pe modul de reducere a ratelor de absenteism prin reguli și mecanisme de control mai stricte. Accentul se pune de obicei pe costuri și pe potențialele abuzuri, mai puțin pe cauzele structurale – faptul că oamenii sunt bolnavi, prevenție etc.

Criticii susțin că această abordare trece cu vederea factori cheie precum condițiile de muncă, prevenția și sănătatea mintală.

Polonia a relaxat măsurile

Problema „concediilor medicale false” apare în mod regulat în dezbaterile publice din Polonia, țară care plătește toate zilele de concediu medical. Statul polonez încearcă să prevină eventualele abuzuri prin controale efectuate de personalul Institutului de Asigurări Sociale. 

În Polonia a fost aplicată, timp de câțiva ani, regula potrivit căreia unei persoane aflate în concediu medical i se interzice să desfășoare activități „incompatibile cu scopul concediului medical”. Persoana aflată în concediu medical trebuia să rămână la domiciliu pe toată durata acestuia. În cazul unei inspecții, dacă persoana lipsea de la domiciliu, ea își pierdea dreptul la indemnizație  pentru întreaga perioadă a concediului medical.

În primul trimestru al anului trecut, au fost efectuate 227.000 de verificări ale concediului medical. Acestea au dus la 14.800 de decizii de suspendare a plății ulterioare a indemnizațiilor de boală, în valoare totală de 22,1 milioane de zloți (echivalentul a 5,2 milioane de euro).

De la începutul acestui an, regulile au fost, însă, relaxate: legiuitorul a clarificat faptul că o persoană bolnavă poate desfășura activități zilnice obișnuite (cum ar fi mersul la farmacie sau la magazin pentru produse de bază), precum și sarcini ocazionale (de exemplu, ducerea unui copil la școală sau la creșă atunci când nimeni altcineva nu poate face acest lucru).

Discuții despre concedii medicale fictive au loc ocazional și în Lituania, o altă țară care plătește toate zilele de concediu medical.

Pentru a combate acest fenomen, Fondul de Securitate Socială efectuează audituri și poate solicita pacienților aflați în concediu medical să se supună unui examen medical secundar efectuat de o comisie specială.