Medicul Adrian Marinescu: Testarea anticorpilor a devenit un sport naţional, din păcate o facem mult mai des decât ar trebui / E esenţială testarea la acelaşi laborator

Testarea anticorpilor a devenit sport naţional şi trebuie spus că fiecare laborator are intervale diferite de referinţă, motiv pentru care este esenţial să ne facem testarea la acelaşi laborator, dar nu frecvent, ci la o lună de la rapel, apoi la 3-6 luni, a declarat pentru News.ro dr. Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului de Boli Infecţioase Matei Balş din Bucureşti, precizând că rezultatul testului are valoare aproximativă.

La rândul său, medicul infecţionist Andrei Rogoz subliniază că titrul de anticorpi poate să dea o indicaţie de răspuns iniţial la vaccin, dar nu neapărat de menţinere a unei protecţii.

Dr. Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului de Boli Infecţioase Matei Balş din Bucureşti, a explicat care este frecvenţa cu care ar trebui să ne măsurăm anticorpii după ce am făcut rapelul cu vaccinul anti-Covid 19:

”Este clar că testarea anticorpilor a devenit un sport naţional şi că îl facem din păcate mult mai des decât ar trebui. Ar trebui ca această testare să aibă rolul de a ne orienta, dacă am trecut prin boală, dacă vrem să ştim că în urma vaccinării avem anticorpii protectori, sigur că putem face testarea, dar testarea la aproximativ o lună din momentul rapelului. Este important să ştim că în momentul în care facem testarea, ne interesează intervalul de referinţă de la fiecare laborator, pentru că lucrurile sunt diferte. În momentul în care avem o valoare pozitivă, trebuie să luăm în calcul că ne interesează ce se va întâmpla în dinamică, adică, altfel spus, cât timp vor ţine aceşti anticorpi şi trebuie să luăm în calcul că ne interesează să fie o perioadă cât mai lungă, peste 6 luni, 12 luni, dacă vorbim de imunitatea prin anticorpi, ne interesează şi nivelul acestora. Este ştiut că în momentul în care am trecut prin boală şi ne-am şi vaccinat, este situaţia în care cei mai mulţi dintre noi avem un titru important de anticorpi, nu contează să facem o comparaţie decât în cazul aceluiaşi laborator, pentru că lucrurile pot să difere. Dacă vorbim despre anticorpii neutralizanţi anti-spike, contează să ne uităm la intervalul de referinţă pe care îl are acel laborator şi să luăm în calcul că ar fi bine să fie o valoare categoric mai mare faţă de ce înseamnă referinţă, nu este suficient să avem o valoare pozitivă, cu un nivel puţin mai mare faţă de ce dă laboratorul ca fiind pozitiv”.

Marinescu spune că există o diferenţă între cei care s-au vaccinat şi au trecut şi prin boală şi cei care nu au trecut prin boală şi doar s-au vaccinat:

”Dacă vorbim de anticorpii dobândiţi în urma vaccinului, contează şi face diferenţa dacă cineva a trecut prin boală, sau nu a trecut prin boală şi doar s-a vaccinat,. Au fost studii făcute inclusiv în România, este unul chiar în cadrul unei clinici private, un studiu important, care face această diferenţă, dar să luăm în calcul că, de multe ori, la nivelul laboratorului, de fapt nu este o măsurare cantitativă a acestor anticorpi, ci este de fapt o măsurare semi-cantitativă, şi acesta este şi motivul pentru care nu aş face comparaţii între laboratoare, şi, în plus, nu mă interesează valoarea efectivă, ci, în raport cu intervalul de referinţă, şi urmărirea în dinamică pentru o perioadă de timp”.

”De exemplu, mi-am făcut anticorpii la o lună din momentul în care m-am vaccinat, nu o să îi repet înainte de 3 luni, chiar 6 luni, şi voi face o comparaţie ca să văd ce se întâmplă de la momentul de la care am plecat, de la rapel, şi apoi după 3 sau 6 luni, la acelaşi laborator, ca să am aceeaşi referinţă, acelaşi mod de calcul. S-a spus că la nivelul anticorpilor anti-nucleocapsidă (acei anticorpi pe care îi avem când am trecut prin boală), în momentul în care avem o valoare care depăşeşte 10 cel puţin la acel moment, reprezintă un titru care ne asigură protecţia, dar vorbim despre acel moment, nu despre lucrurile în dinamică, anticorpii se pot pierde în 3 luni. Cu cât este valoarea mai mare în raport cu nivelul minim de protecţie, cu atât este mai bine pentru că, în principiu, aceşti anticorpi ne vor proteja mai mult timp. Spun în principiu pentru că, ştim bine, este şi o imunitate celulară, care ţine de limfocitele T, nu vorbim doar de anticorpi. În momentul în care laboratorul consideră că avem o valoare pozitivă, peste un anumit nivel, vom considera că avem protecţie, strict în acel moment, dar contează ce se întâmplă în dinamică. Cu cât am un nivel mai bun de anticorpi, este şi motivul pentru care schema completă de vaccinare presupune o dublă administrare, ceea ce contează este să am un nivel cât mai bun al acestor anticorpi şi care să mă ajute în timp, poate chiar 12 luni”.

Dr.Adrian Marinescu precizează că persoanele care au făcut şi rapelul se pot infecta într-un grad foarte mic, însă sunt cazuri de infectare după prima doză, pentru că imunitatea nu este suficient dezvoltată:

„Este un procent destul de mic, mai ales după rapel, într-adevăr se poate întâmpla când, imediat după prima administrare, când nu avem imunitate suficientă, să existe infectare, dar după rapel se întâmplă rar şi oricum majoritatea cazurilor, dacă nu toate, sunt forme uşoare de boală. Nu este corect să ne comparăm între noi anticorpii pe care îi avem. Fiecare are un status diferit, unii au trecut prin boală, unii s-au vaccinat, unii nu au reuşit încă, comparaţia o facem doar la nivel individual. Metodele folosite de laboratoare dau nişte valori aproximative, nu este o măsurătoare efectivă, e un nivel de orientare, nu absolut fix”, a declarat dr. Adrian Marinescu.

Dr. Andrei Rogoz, medic infecţionist, a explicat pentru News.ro că atât el, cât şi restul colegilor din unitatea sanitară în care lucrează, s-au testat pentru anticorpi la acelaşi laborator, cu ajutorul aceleiaşi metode. Dr. Rogoz:

„Sunt diferenţe foarte mari între persoane cu acelaşi profil, titrul de anticorpi poate să-ţi dea o indicaţie de răspuns iniţial la vaccin, dar nu neapărat de menţinere a unei protecţii”.

„Intervalul între pragul de pozitivitate al acestui test şi valoarea maximă este foarte mare, este un test care are rezultate de la 50 la 80.000, raportabile în unităţile de măsură utilizate, ceea ce face să apară diferenţe destul de mari între persoane cu acelaşi profil, fie că au trecut prin boală cu o perioadă de timp relativ egală în urmă, fie aflate la un interval similar de timp după cele două doze de vaccinuri, este o mare variabilitate pe aceste rezultate. La 7-14 zile după rapel, pe acelaşi kit, am făcut un studiu pe primele 100 de persoane care lucrează la noi în centru, iar valoarea medie era în jur de 30.000, cu limite de la 3-4000 până la persoane care au avut peste 60.000”.

El a subliniat însă că, din păcate, au fost studii făcute la nivel internaţional care arată că, deşi poţi raporta rezultatele în aceeaşi unitate de măsură, rezultatele variază chiar şi aşa.

”Nivelul prag faţă de care s-ar putea corela un răspuns clinic favorabil din punctul de vedere al expunerii la virus nu este încă precizat. Undeva peste 1000 -1500 se corelează cu un titru de anticorpi neutralizanţi care a fost folosit de CDC (Centrul de Control al Bolilor din America), drept criteriu pentru selectarea plasmei de convalescent, de 1 la 160 (înseamnă nivelul de diluţie al serului la care încă se remarcă pe nişte plăci o inhibiţie a replicării virale într-o anumită proporţie), s-a considerat că acesta este un titru mare de anticorpi neutralizanţi, a fost pur şi simplu un studiu, au fost ulterior studii care au monitorizat donatorii de sânge sau alte persoane care fuseseră pozitive, s-a observat că titrul de anticorpi neutralizanţi scade foarte mult, adică ajunge la 1/40, 1/10 în câteva luni de zile, deci titrul de anticorpi poate să-ţi dea o indicaţie de răspuns iniţial la vaccin, dar nu neapărat de menţinere a unei protecţii”, a declarat dr. Andrei Rogoz.