Mesaj al președintelui Nicușor Dan la proclamarea canonizării unei sfinte în Serbia

Președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj cu prilejul ceremoniilor prilejuite de proclamarea locală a canonizării sfintei Magdalena de la Mălainița, o sfântă din Serbia cu origini românești, din Valea Timocului. Mesajul a fost prezentat în cadrul ceremoniilor de către Eugen Tomac, consilier onorific al președintelui pentru relația cu românii de pretutindeni.

„Prin viaţa sa pusă în slujba aproapelui, Sfânta Magdalena rămâne un simbol al devotamentului şi al statorniciei (…). Pentru românii din Valea Timocului, evenimentul de astăzi are o semnificaţie care depăşeşte cadrul unei solemnităţi religioase. Ne vorbeşte elocvent despre coeziune, credinţă şi solidaritate, despre legătura indisolubilă dintre generaţii şi despre importanţa valorilor care dau continuitate. Cu acest prilej de bucurie şi de comuniune, reiterez angajamentul meu şi al Administraţiei Prezidenţiale de a consolida legăturile cu românii din afara graniţelor ţării. Prezervarea şi promovarea identităţii naţionale, a limbii, a credinţei, a culturii şi tradiţiilor româneşti constituie o responsabilitate fundamentală şi o prioritate a statului”, se arată în mesajul preşedintelui, citat de Agerpres.

Şeful statului susţine că proclamarea locală a canonizării acestei sfinte „stă mărturie pentru vitalitatea valorilor care au rol profund catalizator în societatea noastră. Ele ne inspiră să cultivăm solidaritatea, speranţa şi încrederea, reafirmând totodată punţile noastre istorice şi culturale care continuă să ne definească”.

„Transmit calde felicitări tuturor celor care au făcut posibil acest moment istoric, dar şi acelora care, prin efortul lor perseverent, contribuie la păstrarea vieţii spirituale şi culturale a comunităţilor româneşti din Serbia. Fie ca amintirea Sfintei Magdalena de la Mălainiţa să devină pentru toţi cei care îi vor cinsti memoria un izvor de speranţă, încredere şi de forţă spirituală. Dumnezeu să binecuvânteze România, Serbia şi pe toţi cei care, prin credinţă, respect şi bună înţelegere, clădesc un viitor al apropierii şi al bunei vecinătăţi”, a mai transmis Nicuşor Dan.

Mesajul patriarhului Daniel

Moaştele Sfintei Magdalena de la Mălainiţa sunt cinstite deopotrivă de credincioşii români (vlahi) şi sârbi, a subliniat, duminică, şi patriarhul Daniel, într-un mesaj care a fost citit de către mitropolitul Ioan al Banatului.

„Canonizarea Sfintei Magdalena de la Mălainiţa, alături de celelalte 15 sfinte femei românce, arată lucrarea binecuvântată a lui Dumnezeu în mijlocul poporului român (vlah) şi sârb deopotrivă, prin această sfântă mulţi aflând alinare în suferinţe şi vindecare de boli. Sfânta Magdalena reprezintă un dar binecuvântat pe care Dumnezeu l-a făcut celor două popoare vecine, spre a consolida mai mult comuniunea fraternă liturgică şi socială, urmând modelul luminos al acestei mari rugătoare cu viaţă sfântă. Astăzi, la momentul binecuvântat al proclamării locale a canonizării Sfintei Magdalena de la Mălainiţa, dorim să exprimăm aprecierea şi preţuirea noastră faţă de ierarhii, clericii şi credincioşii mireni prezenţi care, cu multă dragoste, au venit să o cinstească pe această fiică duhovnicească a poporului român (vlah) şi sârb, care s-a făcut prin viaţa ei pildă de mărturisire şi iubire milostivă”, a adăugat patriarhul Daniel.

Potrivit Basilica.ro, Magdalena de la Mălainița s-a născut în 22 noiembrie 1895, în satul Șciubic din Valea Timocului. Tatăl său, Milenko Ilić, era sârb, iar mama, Milca, era româncă, descendentă din familia Cătălinici, venită din Transilvania.

La 19 ani s-a căsătorit cu Miloș, din satul Mălainița, a murit pe front în timpul Primului Război Mondial. În anii ocupației bulgare, când mai multe comunități rămăseseră fără preoți, a citit și a cântat la strană, i-a îndemnat pe oameni să rămână statornici în credință și a luptat împotriva practicilor de vrăjitorie.

În timpul regimului comunist din Iugoslavia, a devenit cunoscută ca „sfătuitoare” a credincioșilor care-i cereau îndrumare. Sfânta Magdalena de la Mălainiția a murit pe 15 octombrie 1962, iar canonizarea oficială a avut loc în 2025, când Biserica Ortodoxă Română a sanctificat 15 femei românce.