Mic ghid al furtului de lemn: Cum se mascheaza taierile ilegale din paduri

Potrivit unor date de la INS, in perioada 1990 – 2012 au avut loc taieri de igiena (arbori doborati de vant, rupti, bolnavi) pe circa 16 milioane de hectare de padure. Mihai Zotta, inginer silvic, spune ca aceste taieri, atat de numeroase, mascheaza de fapt taieri ilegale de arbori, fiind una dintre solutiile creative de a fura lemn legal. Liana Buzea, presedinte EcoAssist si fondator al Hartii Taierilor de Paduri spune ca in cazuri taierilor de produse accidentale (copaci rupti) aceste difera in functie de tipul de proprietate. De exemplu, in padurile de stat legea permite sa se taie 23% din padure, in padurile administratiei publice – 50%, iar in padurile proprietate privata pana la 70%. „Accidentele nu se intampla chiar cu asa o selectie incat pe proprietatile private sa fie atat de multe accidente incat sa tai 70% din padure sau dupa ce ai taiat sa raportezi accidente, iar pe padurile publice sa fie atat de mici. Nici gandaceii, nici vantul nu bate atat de selectiv”, explica Liana Buzea. Citeste mai mult despre aceste practici in interviul acordat de cei doi HotNews.ro.

Catiusa Ivanov: Care sunt cele mai amenintate judete de taierile de padure?

Liana Buzea: Pe aplicatia noastra sunt judetele Arges, Covasna si Suceava. Sunt cele mai multe raportari pe care le-am primit pana in prezent. Un raspuns mult mai relevant l-ar putea avea chiar autoritatile statului, in speta Politia sau Ministerul Mediului unde sunt raportate toate neregulile si taierile legale.

Catiusa Ivanov:Departamentul pentru Ape si Paduri din Ministerul Mediului spune ca s-au defrisat in ultimii ani ilegal cam 360.000 de ha. Considerati corecta aceasta cifra?

Mihai Zotta: Nu sunt in posesia unor date concrete referitor la acest lucru. O problema poate fi ca doar o parte dintre taierile ilegale sau neconforme reglementarilor fizice apar in evidente. Exista o deficienta pe sistemul de a constata si a raporta mai departe. Nu cred ca ministerul, avand niste raportari de acest gen le ascunde ci pur si simplu ele nu se constata ca fiind acest gen de fapte si nu se raporteaza mai departe.

Catiusa Ivanov: Din harta facuta de d-voastra puteti sa ne spuneti cam ce suprafata s-a defrisat?

Liana Buzea:Din pacate noi nu putem sa facem o sumarizare a hectarelor. Pe harta, fiecare raportare poate fi trasata si se poate calcula suprafata, insa sistemul in sine nu ofera centralizarea lor fiindca ele nu pot fi verificate pe teren daca sunt de actualitate. Noi ne folosim de imagini Google Maps, instrumentul gratuit pe care il avem la dispozitie. Ca sa achizitionam imagini actuale care sa ne ajute ar fi costat foarte mult si noi, un ONG de mediu, nu avem astfel de bugete. Iar ca sa obtinem gratuit aceste imagini, ar trebui o hotarare de Guvern, sau o Ordonanta de Urgenta, iar pentru o aplicatie cetateneasca nu se da asa ceva. Noi in momentul in care am mers pe teren, am luat cele mai mari raportari, calculate in aplicatie. Si am fost sa vedem la fata locului. Vorbim de suprafete estimate in unele cazuri la 900 de hectare, dar capacitatea umana nu ne-a permis sa mergem in jurul suprafetei respective cu un pasometru ca sa calculeze perimetru. Acestea sunt niste lucruri care ne depasesc pe noi ca ONG in momentul acesta. Insa avem raspunsurile autoritatilor, dupa ce noi am fost pe teren, avand informatiile de pe harta, am documentat cu fotografii si coordonate GPS si ulterior autoritatile ne-au raspuns.

Mihai Zotta: Aici cred ca este o problema destul de complexa. In primul rand pentru ca atunci cand apare pe o imagine satelitara o zona in care arboretul batran, padurea a fost indepartata, pot sa existe mai multe cauze. De exemplu sunt si categorii de taieri legale, conforme, cu normele silvice prin care se elimina arboretul batran si pentru evitarea unei confuzii ar fi bine sa le discutam. Intr-o zona care nu este arie protejata cand padurea ajunge la o anumita varsta, conform amenajamentelor silvice, ea trebuie inlocuita cu o generatie noua. Cuvantul trebuie are conotatiile lui, dar se presupune ca la o anumita varsta, 110 ani la molid, padurea trebuie inlocuita fiindca daca se asteapta mai mult si vrei sa folosesti lemnul, el nu mai are valoare. Sunt mai multe categorii de paduri. In general, in zona montana, sunt paduri de amestec, la care se poate face aceasta ultima taiere, a arborilor ramasi pe o suprafata de padure, daca regenerarea naturala care exista, semintisul raspandit in mod natural, acopera cel putin 70% din suprafata. In acel moment se poate face acea ultima taiere. Dupa aceea, in cazul molidului, sunt permise taieri rase care sa dezgoleasca dintr-o data o suprafata de maxim 3 ha si nu este voie sa se alature aceste taieri rase. Sau aceste taieri se pot alatura daca padurea noua a ajuns la anumita inaltime si desime considerata de normele silvice ca in regula. Acestea sunt cazurile legale in care o anumita suprafata de padure poate fi taiata.

Catiusa Ivanov: Din informatiile pe care le aveti de pe teren, in cazul taierilor asa zis legale se respecta aceste reguli?

Mihai Zotta: Aici este problema. Ele sunt taieri care respecta amenajamentul silvic, dar sunt foarte multe cazuri in care acesti ultimi arbori din padurile supuse la taieri principale se indeparteaza chiar daca generatia noua nu acopera 70% din suprafata. Sunt legale, dar nu respecta reglementarile silvice si aceasta nerespectare nu este pedepsita sau bagata in seama.

Alte categorii de taieri care sunt imbracate legal si sunt neconforme sunt clasicele taieri de igiena, arbori rupti de vant. Dar in momentul in care anumite ocoale silvice executa niste taieri principale sau pentru arbori cazuti, rupti de vant, iar in momentul in care ei mentioneaza doar pe hartie ca acei arbori au fost rupti, etc, este iarasi un instrument prin care se fac taieri neconforme. Dupa ce se face aceasta prima taiere neconforma, padurea se rareste mult si exista probabilitate mai mare ca vantul sa intre in ea si sa rupa. Dupa aceea se face inca o marcare, se taie arbori si iar se rareste padurea si in final ne trezim cu niste versanti dezveliti care au niste acte de punere in valoare aprobate cvazi legal unde se spune ca au fost niste doborari de vant, dupa care altele si inca o data, si inca o data, pana s-a dus toata padurea. In realitate, in cazul in care s-au constatat si de catre colegi taieri ilegale si neconforme, este un amestec al tuturor acestor lucruri in care firmele de exploatare au avut un cap de pod pe care au intrat cu niste acte de punere in valoare si autorizatii de exploatare pe anumite cantitati, dupa care s-au extins si au taiat cum au vrut si ce au vrut.

Catiusa Ivanov: Cum ar putea fi evitate aceste situatii?

Mihai Zotta: Cred ca in general personalul silvic trebuie sa faca mult mai mult decat face pentru ca de sute de ani, nu numai in Romania ci peste tot in lume, activitatea de silvicultura si de paza a padurilor se face prin prevenire. trebuie sa existe bocancul personalului silvic care sa umble pe aceste suprafate si indiferent daca un ocol silvic privat sau de stat, in suprafata pe care o are in paza, sa zicem ca nu are taieri, dar in momentul in care personalul silvic observa la vecini ca se desfasoara activitati neconforme, conform statutului personalului silvic, ar trebui sa raporteze aceste cazuri. noi ne asteptam de la opinia publica, si de la tineri din aceasta tara si sute sau mii de voluntari sa raporteze cazuri, iar personalul silvic se multumeste sa pazeasca doar bucata lui si se fereste sa raporteze cazurile de taieri ilegale care se intampla nu neaparat la ei, ci in vecinatatea lor. Prin reglementari ocoalele silvice private sau de stat ar trebui sa fie obligate sub rezerva unor sanctiuni extrem de dure, sa raporteze orice caz de taiere ilegala, indiferent ca se intampla in ograda lor sau in ograda vecinului. Fara o activitate de preventie, nu se va putea rezolva.

Liana Buzea: In primul rand noi asta am incercat sa facem prin harta Taierilor de Paduri. Sa ne aducem contributia, chiar daca ea nu este majora si determinanta in cazul asta, la situatie. Concret, ce am facut in primul rand toti voluntarii nostrii au fost expusi unor informatii din domeniu. Sa avem cat de cat un vocabular comun, sa avem habar de ce se intampla. Fiindca ati vazut ca nodul in care se intampla taierile este de o mare creativitate. Deci, daca tu ca societate civila vrei sa faci ceva, in primul rand trebuie sa primesti niste informatii, sa te interesezi cum se administreaza o padure, ce inseamna taiere si sa intelegi unde se pot face abuzurile. Pasul II, cel in care tu ca societate civila te constitui cu personalitate juridica. In momentul in care ai personalitate juridica, ai voluntari care pot fi avocati, studenti, te asociezi cu autoritati, ai sanse sa aduci neregulile pe tapet. In cazul judetului Arges, unde a fost recent comunicata taierea aceea de padure, 900 ha ras, si cam 2000 de ha in total, ea exista de foarte mult timp, insa in local nu exista disponibilitatea autoritatilor sa inregistreze sesizarile primite. Cand noi ne-am dus acolo cu argumente, nu au avut incotro. Ideea este ca tu ca societate civila poti sa tragi la raspundere autoritatile implicate, ai aceasta parghie. Ai legea de partea ta si autoritatea poate fi adusa pe teren fiindca este obligatia ei. Tu constati cu ei de fata si trimiti, la Politie, Ministerul Mediului, SRI, nu mai poate nimeni sa nege lucrurile astea.

Catiusa Ivanov: In urma constatarilor facute dupa ce ati primit informatiile de la Harta Taierilor de Padure, cate plangeri penale ati facut si cate dosare s-au deschis?

Liana Buzea: Noi am depus cate un raport elaborat dupa fiecare activitate de pe teren, deci sase rapoarte pentru sase judete. Dupa care am primit raspunsuri de la autoritati. In cel mai ingrozitor caz, la Cluj, unde ni s-au raportat pagube de 70 milioane lei, cu dosarele aferente pe fiecare localitate unde am fost. Ulterior a fost judetul Maramures unde erau documentate toate taierile pe care noi le-am raportat, insa mergand din nou sa investigheze ce noi am raportat, s-a actualizat cu 1 milion de lei un prejudiciu constatat initial de localitati.

Catiusa Ivanov: Cei care au taiat padurea ilegal risca sa pateasca ceva?

Liana Buzea: Sunt dosare penale deschise, unele dinainte ca noi sa venim pe teren, altele dupa ce am venit noi. Asta ar fi prima contributie, faptul ca noi ne-am dus acolo cu legea in mana, cu autoritatile obligate sa isi faca treaba, si atunci s-a constatat si s-au deschis niste dosare penale. Mai departe, noi avem sprijinul unor avocati si ne-am constituit parte vatamata chiar in dosarul de la Arges. Din pacate momentan, tot ce putem face este sa tinem legatura cu autoritatile si abia la final sa prezentam ce este in interiorul lor. Poate acest lucru nu multumeste publicul momentan, dar daca s-ar face aceste lucruri din mai multe parti, si noi nu suntem singurii care fac asta. Este un ONG din Sibiu care imediat ce a constatat o neregula, a raportat la DNA. Deci daca te duci la autoritati cu toate actele in mana nu au cum sa nu te ia in seama. Daca te limitezi doar la a pune un comentariu pe un website, sau la a pune un filmulet sau a spune ca in Romania nu se poate face nimic, din pacate nu asta este rolul tau. O societate civila sanatoasa isi sufleca mainicile, se uita in stanga si in dreapta si vede unde poate sa se implice sau cu cine se poate ajuta. Sau in cel mai rau caz invata singura.

Mihai Zotta: As vrea sa mai spun ceva ca sa facem tabloul complet. Exista acest lant al slabiciunilor care incepe cu proprietarii de padure pentru ca de multe ori se face confuzia si se spune atunci cand se vede o taiere – furt de padure. Furt este atunci cand niste hoti se duc si taie din padurea altuia. Dar de multe ori proprietarii sunt cei care direct sau prin imputerniciti, prin firme de exploatare carora le vand anumite drepturi, se duc si isi taie padurile si atunci in lantul slabiciunilor poate cea mai mica veriga este cea legata de hotii de padure. Dupa aceea exista acesti proprietari care vor sa obtina bani in timp scurt si nu tin cont de faptul ca poate bunicii lor au pastrat altfel padurea. Dupa care sunt Ocoalele Silvice de stat sau private care nu isi fac in totalitate datoria chiar daca nu se intampla in curtea lor. Dupa ceea sunt organele de control ale Ministerului Mediului, Inspectoratele Teritoriale de Regim silvic si Cinegetic care raspund de controlul a ceea ce se intampla in paduri. Au puterea de a aproba anumite taieri, au puterea de a controla. Este adevarat uneori nu au suficienti oameni si suficiente resurse. Oamenii sunt destul de prost platiti si de aici puteti trage singuri concluziile. Insa, pe tot acest lant, incepand cu proprietarii, cu firmele de exploatare care se preteaza la asa ceva, incepand cu comerciantii si prelucratorii de masa lemnoasa care cumpara lemn fara documente legale si cu provenienta incerta, care prelucreaza si le vand catre exportatori in aceleasi conditii. ITRSV-utrile, nu putem sa generalizam, dar sunt cu siguranta anumiti functionari care sunt vinovati de toate aceste fapte care se intampla.

Catiusa Ivanov: Ce credeti ca va schimba noul Cod Silvic?

Mihai Zotta: Sincer as prefera sa vorbim despre Codul Silvic dupa ce se aproba fiindca perioada, care mie personal mi se pare destul de lunga, in care am tot auzit ca se schimba Codul Silvic si totusi acesta nu reuseste sa iasa in forma aprobata, mie personal imi ridica niste intrebari. Modificarile propuse initial in Codul Silvic si ce va iesi pana la urma nu putem spune cu certitudine. Unele dintre modificarile propuse sunt desigur benefice.

Catiusa Ivanov: Desi toata lumea stie ca se defriseaza, uneori legal, alteori ilegal, in statistici, suprafata de padure din Romania a crescut. Cum se explica acest lucru?

Mihai Zotta: In ultimii ani s-a facut un inventar national al fondului forestier, deci a fost coordonat de Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice si probabil aceste date sunt date de acest inventar. Ce se intampla? A fost in zona montana si sunt o serie de pasuni impadurite, inainte nu erau incluse in fondul forestier, dar acum a fost incluse, inclusiv dupa Codul Silvic, unde consistenta padurii este mai mare de 0,4. Si suprafata acestora este de cateva sute de mii de hectare.

Liana Buzea: Aici stiu ca este o problema. De exemplu cand sunt taiate paduri ele sunt considerate in continuare fon forestier. Doar daca sunt defrisate, ele sunt scoase din fondul forestier pentru alte proiecte de utilitate publica. Tot ce este taiat este considerat in continuare padure fiindca la un moment dat o sa se regenereze. O alta explicatie este ca limita padurii nu este foarte clar definita – de la trunchiul copacului sau este proiectia coroanei, ceea ce inseamna o distanta destul de mare. Aceasta neclaritate, raportat la suprafata impadurita din Romania, poate da niste diferente foarte mari. De asemenea, la inventarul fondului forestier national se spune ca au fost luate in calcul doua definitii: una romaneasca si anume componenta unei paduri la nivelul unui hectar – 40% daca este impadurit, se considera padure si o definitie in care se considera padure o suprafata impadurita de peste 10% dintr-un hectar- definitia internationala.

Mihai Zotta: O alta problema este ca voi pe harta taierilor de paduri aveti trecute doar suprafetele dezgolite de padure. Dar, din pacate, ar trebui sa va uitati care este suprafata de paduri parcursa cu taieri de igiena. Taierile de igiena fiind cele prin care se taie doar arborii uscati, bolnavi, cu coroane rupte. Aceste interventii sunt un pic necontrolate si pentru cei rau voitori sunt un instrument prin care, sub aceasta acoperire se pot face interventii in padure.

Liana Buzea: Noi nu avem tehnologia sa punem aceste taieri pe harta, dar avem datele de la INS. In al doilea rand, avem de la Academia Romana o revista care se numeste Revista Padurilor. In aceasta revista a publicat un articol un domn academician, domnul Victor Giurgiu, care spunea ca a studiat actele de la autoritatile publice si a gasit urmatoarele nereguli. Taierile acestea de produse accidentale difera in functie de proprietate. Pe padurile proprietatea statului, acestea sunt la 23%. Pe padurile administrate de administratiile publice locale acest procent se situeaza la 50%, iar pe padurile private la peste 70%. Proprietatea in Romania nu este definitivata pe regiune geografica ci unde a avut sau unde a avut un drept. Nu poti sa spui ca ai o regiune in care este numai proprietatea statului, publica, sau privata. Accidentele nu se intampla chiar cu asa o selectie incat pe proprietatile private sa fie atat de multe accidente incat sa tai 70% din padure sau dupa ce ai taiat sa raportezi accidente, iar pe padurile publice sa fie atat de mici. Nici gandaceii, nici vantul nu bate atat de selectiv. Este vorba de nereguli.

Catiusa Ivanov: Ce veti face in continuare cu harta taierilor de paduri?

Liana Buzea: Noi ne dorim sa o dezvoltam fiindca am fost doar in 4 judete din 41. Dar avem nevoie de oameni. Oricine este interesat sa faca ceva concret, il asteptam la noi. Anul viitor ne dorim sa mergem in cel putin 4 judete noi.