Mii de americani sunt așteptați la manifestații care marchează 155 de ani de la abolirea sclaviei, pe fondul tensiunilor legate de rasism

SUA marchează vineri abolirea sclaviei în plină perioadă de tensiuni şi de conştientizare a unor discriminări suferite de comunitatea afro-americană, notează France Presse, citată de Agerpres. Mii de persoane sunt aşteptate la numeroase manifestaţii prevăzute din New York până la Los Angeles cu ocazia împlinirii a 155 de ani de la ”Juneteenth” ( îmbinarea între luna iunie şi data de 19, în engleză).

La 19 iunie 1865 sclavii din Galveston, Texas, au aflat că sunt liberi. În acest an, mai multe tragedii au forţat ţara la un examen de conştiinţă asupra rasismului, care i-a marcat trecutul şi care impregnează încă societatea.

George Floyd, afro-americanul de 46 de ani, a fost asfixiat sub genunchiul unui poliţist alb în timpul arestării sale la sfârşitul lunii mai la Minneapolis. Difuzarea întregii scene, filmată de trecători, a provocat o undă de şoc în SUA şi manifestaţii uriaşe împotriva rasismului de zi cu zi şi a violenţelor poliţieneşti.

„Tristul adevăr este că acesta nu este un caz unic”, a explicat fratele victimei, Philonise Floyd, în cursul unei reuniuni cu privire la rasism şi poliţia din SUA, convocată de Consiliul ONU pentru drepturile omului la Geneva. „Modul în care fratele meu a fost torturat şi ucis în faţa unei camere de filmat este modul în care persoane de culoare sunt tratate de poliţie în America”, susţine el.

În strigătele ‘Black Lives Matter’ (‘Vieţile negrilor contează’), mai multe milioane de persoane au ieşit în stradă pentru a denunţa inegalităţile rasiale. Mobilizarea, marcată de violenţe şi jafuri, a aruncat o lumină crudă asupra metodelor forţelor de ordine şi a atitudinii acestora faţă de minorităţi.

Tensiunea în stradă a crescut după ce la Atlanta, la 12 iunie, un poliţist alb a ucis cu două gloanţe un afro-american, Rayshard Brooks, care încercase, cu un Taser în mână, să scape de arestare, el aflându-se în stare de ebrietate. La fel ca în cazul de la Minneapolis, poliţistul în cauză a fost destituit şi inculpat pentru omor.

Chiar dacă a denunţat moartea lui Floyd şi Brooks, Donald Trump a ratat ocazia de a se prezenta ca un preşedinte care uneşte naţiunea, consideră o parte dintre observatori. Mai degrabă i-a atacat pe manifestanţi, în termeni denunţaţi ca având conotaţii rasiste, potrivit AFP.

Miliardarul republican a turnat chiar gaz pe foc, programând de ‘Juneteenth’ la Tulsa, în Oklahoma, un mare miting de campanie pentru realegerea sa în noiembrie. Oraşul este marcat de amintirea uneia dintre cele mai grave revolte rasiale din istorie, când până la 300 de afro-americani au fost masacraţi de o mulţime de albi în 1921.

Această alegere a fost denunţată drept o provocare, forţându-l pe Trump să reprogrameze mitingul pentru ziua următoare. Manifestaţiile i-au determinat pe americani să se întoarcă în timp, la istoria unei ţări scindate de problema sclaviei, un sistem care i-a asigurat dezvoltarea economică, notează AFP.

S-au înmulţit apelurile la demontarea monumentelor care glorificau generali şi responsabili confederaţi în timpul Războiului de secesiune (1861-1865), numeroase în sudul ţării, iar unele au fost distruse. Campionatul auto Nascar a interzis steagurile Confederaţiei pe circuitele sale, adesea agitate de mulţime în sud, unde cursa este foarte populară. Iar şefa democraţilor din Congres, Nancy Pelosi, a ordonat joi retragerea portretelor a patru foşti preşedinţi ai Camerei Reprezentanţilor care s-au aflat de partea forţelor confederate.

În pofida progreselor obţinute odată cu mişcarea pentru drepturile civice în anii 1950 şi 1960, minoritatea de culoare din SUA (13% din populaţie) a fost ocolită de prosperitate. Mai săracă, mai bolnavă, aceasta este subreprezentată la nivel politic şi este victima încarcerărilor în masă, notează AFP.

Criza coronavirusului a accentuat şi mai mult suferinţele comunităţii afro-americane: rata şomajului a explodat în rândurile acesteia odată cu oprirea economiei americane şi, ocupând multe locuri de muncă considerate esenţiale, dar prost plătite, americanii de culoare sunt mai expuşi decât alţii la contaminarea cu SARS CoV-2, comentează agenţia franceză de presă.