Ministerul Energiei din Romania arunca la gunoi niste energie din Romania

Cadrul general

Nu cred ca mai este nevoie sa reamintesc despre problemele de alimentare cu energie din Romania, atit din punctul de vedere simplu, al disponibilitatii, dar, mai ales din punctul de vedere al costurilor prezente, dar, mai ales viitoare.

Nu cred ca mai este nevoie, de asemenea, sa reamintesc despre recomandarile CE referitoare la reducerea sau eliminarea importurilor de combustiibli fosili din Rusia.

In afara contextului de mai sus, aparut mai recent (acest an) in urma razboiului din Ucraina, Romania, inca din 2021, se afla in procedura de infringement pe tema deseurilor – vezi aici

Directiva 2018/850 emisa de CE privind depozitele de deșeuri introduce restricții privinddepozitarea tuturor deșeurilor care pot fi reciclate sau valorificate energetic începând cu 2030, drept care, Guvernul Romaniei emite, o OUG (respectiv OUG 92 din 19 Aug 2021), stabilind tintele Directivei 850 din care citam:

c) să atingă, până în anul 2025 un nivel minim de pregătire pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor municipale de 55% din masă;

d) să atingă, până în anul 2030 un nivel minim de pregătire pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor municipale de 60% din masă;

e) să atingă, până în anul 2035 un nivel minim de pregătire pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor municipale de 65% din masa

Implicatiile celor de mai sus asupra sistemului economic al Romaniei

Implicatiile asupra economiei Romaniei, pot fi estimate foarte usor, pornind de la niste informatii simple care necesita punere in context, rezultand si solutiile. Deci, pornim de la informatia statistica simpla ca in Romania se genereaza ~22 mil. tone/an deseuri menajere

Dar,

„Ţinta de reciclare pe care o avem, de 60-70%, (din OUG-ul nostru) poate fi atinsă doar dacă rezolvăm problema deşeurilor biodegradabile, care reprezintă 60% din deşeurile municipale” (NA. adica deseuri biodegradabile = biomasa !, dupa cum ne “invata” Directivele Europene pe regenerabile RED-III si, de asemenea Directiva 27 pe eficienta energetica, din care citez ce este marcat cu galben drept relevant):

Deci, urmind logica deseurilor menajere ale Romaniei, cele 22 mil. t/an, contin o fractie biodegradabila (biomasa !-deci, “energie verde”!) sa zicem 60%, adica undeva la 13 mill. t/an RDF (Refuse Derived Fuel- adica combustibil “verde”rezultat din prelucrarea deseurilor), care are o putere calorica de ~3,4 MWh/t

Deci, in final, ne trezim “in curte” cu cca. 44 milioane MWh/an energie primara verde disponibila!,

Iar pentru a avea imaginea a ceea ce reprezinta aceasta energie primara verde disponibila, ea este cu ~20% mai mult decit Uraniul-235 consumat de cele 2 grupuri nucleare de la Cernavoda, cu deosebirea ca centralele CHP pe deseuri produc si energie termica inlocuind combustiiblii fosili pentru incalzire

Pentru relevanta, mai jos este prezentata o diagrama Sankey pentru o centrala pe deseuri din Hamburg (poate nu cea mai noua si mai relevanta, dar, asta am avut-o la dispozitie imediat) dar, mai ales, ilustreaza proportia covirsitoare a componentei “energie” in toata aceasta problematica

Ce face Ministerul Energiei ? Nimic!

Se incearca mai nou de a se modifica niste reglementari neconforme din Romania in domeniul regenerabilelor, Regulamente, Ordine de Ministru etc. intrucat, problema deseurilor, care in Romania este definita si aplicata “dupa ureche” (ca resursa regenerabila, cele municipale sunt numai o parte a problemei: sunt si celelalte “deseuri” mentionate mai sus – silvice, agricole, etc., etc., care ele singure mai fac echivalentul a inca vreo 3-4 centrale nucleare.)

In acest sens, s-a solicitat Min.Energiei cooperarea in inclusiv amendarea OUG-92 din 19 Aug.2021, la care Ministerul Energiei, raspunde, oficial, ca “initiatorul OUG-92 este Ministerul Mediului, iar Ministerul Energiei nu are calitatea de institutie avizatoare” si ca “Art. 1 al actului normativ are ca obiectiv asigurarea unui inalt nivel de protectie a mediului si sanatatii populatiei…prin reducerea cantitatii de deseuri”

La un astfel de raspuns contradictoriu (de parca energia nu are obiectiv protectia mediului, iar in problema deseurilor, 60% din problema este tocmai energia!) nu ramine decit sa incerci sa interpretezi motivatiile unei astfel de pozitii, care ar putea fi:

Ratiuni politice prozaice: un ministru “liberal” nu vrea sa discute cu un ministru “UDMR” (sau invers), fiecare considerind ministerul “lui” ca entitate separata, de sine statatoare
Min.Energiei “nu se autosesizeaza” deoarece:
- Nu intelege despre ce e vorba, ori
- Intelege despre ce e vorba dar, nu vrea, deoarece:
  - Nu vrea datorita unor motive interne, ori,
  - Nu vrea datorita unor motive externe
Exact aceeasi „schema logica” de mai sus, se poate aplica si Ministerului Mediului, iar acestuia, i se poate adresa in plus o singura intrebare directa: de ce nu a inclus si Ministerul Energiei intre institutiile avizatoare ? (rog cititi OUG-92 pentru relevanta) avind in vedere elementele ce tin vedere problemele de energie in domeniu ?…iar Ministerul Mediului probabil sa aiba citeva alte motive in plus de a nu include Ministerul Energiei intre “avizatori” .

In consecinta, Ministerul Mediului, desi are OUG-92, plin de elemente si concepte energetice, neavind expertiza in domeniu, neglijeaza componenta energetica si, nefacind distinctie, de exemplu, intre incinerare si combustie, decide tacit ca nimic din deseuri nu poate fi folosit in scopuri energetice (a vazut cineva prin Romania, in ultimii 30 de ani, vreo centrala de cogenerare pe deseuri ?!…desi, Europa de Vest este plina de asa ceva) si, decit sa discute vreun dezvoltator problema emisiilor cu vreo Agentie de Mediu, mai bine se lipseste si lasa totul balta. Exemple? Sunt un numar urias de exemple practice – esecuri in valorificarea deseurilor menajere in scopuri energetice.

In consecinta, in Romania, singurele “utilizari” ale RDF/SRF din deseuri menajere sunt in procesele de incinerare/ardere din Fabricile de Ciment (poate exista, dar personal nu am auzit de vreo reglementare specifica a Ministerului Mediului care sa faca sau sa nu faca vreo distinctie intre arderea deseurilor in cuptoare de ciment si arderea in cazane energetice, special proiectate pentru acestea.).

Daca ne uitam putin pe „economics-ul” fabricilor de ciment care utilizeaza deseurile menajere (citez mai jos), poate gasim vreo explicatie a pozitiei Ministerului Mediului:

Oricine si-ar putea pune intrebarea: de ce nu se folosesc aceste deseuri in centrale de cogenerare pentru incalzire, scutind populatia si de carbuni/gaze, si de emisii si de costuri mai mari ? Productia cimentului este o problema “de nisa industriala” pe cind productia de electricitate este problema nationala iar productia de energie termica este problema locala si sociala.Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro

Ministerul Energiei din Romania arunca la gunoi niste energie din Romania

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”