Ministrul de externe al Cehiei: Chiar dacă ucrainenii s-ar fi predat, pacea nu ar fi venit. Vladimir Putin vrea război, lui îi place războiul

Ministrul ceh de externe, Jan Lipavský, a semnat un material pe tema războiului în publicaţia ucraineană Evropeiska Pravda, în care subliniază că războiul lui Putin împotriva Ucrainei durează deja de un an şi că numărul deceselor înregistrate de ambele părţi cresc în mod constant, iar loviturile cu rachete care vizează oraşele ucrainene şi răutatea militarilor ruși au provocat mii de morți în rândul civililor nevinovați.

Lipavský mai atrage atenţia că, din cauza războiului, peste opt milioane de ucraineni au fost forțați să-şi părăsească țara.

Redăm, în cele ce urmează, articolul din Evropeiska Pravda semnat de şeful diplomaţiei cehe, Jan Lipavský:

„Din ce în ce mai mulți oameni din Republica Cehă și din Europa cer pace, iar eu mă număr printre ei. Dar noi nu tindem spre o pace cu orice preț, fiindcă, pentru noi, acest lucru ar putea avea consecințe neprevăzute. Unii cred că pacea va veni dacă ucrainenii vor recunoaște pretențiile Rusiei asupra teritoriului Crimeii și estului Ucrainei, dacă Ucraina refuză să adere la UE și la NATO și îndeplinește cel puțin unele dintre celelalte cerințe ale Kremlinului.

Chiar dacă ucrainenii s-ar fi predat, pacea nu ar fi venit. Nu ar fi venit fiindcă Vladimir Putin, care este susținut de anturajul său și de o mare parte a populației ruse, nu vrea pace. Vladimir Putin vrea război, lui îi place războiul și crede că războiul este o modalitate de a restabili statutul Rusiei de superputere și de a forța Ucraina și, odată cu ea, întreaga lume să-l ierte că a încălcat în orice mod și oriunde regulile general acceptate.

Rusia a atacat Ucraina anul trecut în februarie și chiar în 2014, la fel cum a făcut cu Georgia în 2008, deoarece considera aceste țări ca fiind slabe, iar Kremlinul era încrezător că nimeni nu le va apăra, că ofensiva armatei ruse nu va întâmpina rezistență și nimeni nu va sprijini ţările respective. Acest lucru s-a întâmplat în Georgia în 2008 și în 2014 în Ucraina, când trupele lui Putin au ocupat Crimeea și au declanșat un război în estul țării. Ucraina a fost slabă, reacția noastră a fost incertă, iar sancțiunile nu au fost suficient de eficiente.

La acea vreme, majoritatea politicienilor occidentali credeau că este necesar să avem de-a face cu Putin și că se poate ajunge la o înțelegere cu el. Infractorul percepe fiecare concesie și slăbiciune ca pe o încurajare pentru continuarea agresiunii și escaladarea cererilor sale. Ne aflăm în aceeași poziție în care era Cehoslovacia înainte de al Doilea Război Mondial.

La întâlnirea de la München, oamenii de stat europeni i-au dat lui Hitler o bucată din teritoriul nostru și au fost convinși că s-au târguit pentru pace, cel puțin pentru viitorul apropiat. Cu toate acestea, în mai puțin de jumătate de an, fasciștii au ajuns la putere în Slovacia, iar Germania nazistă a ocupat restul teritoriilor cehe şi, din nou, în mai puțin de jumătate de an, potențialul militar și industrial ceh a permis Germaniei naziste să declanșeze cel de-al Doilea Război Mondial.

De aceea, nu îi putem permite lui Putin să forțeze Ucraina să facă pace, o pace care ar fi pentru el doar un răgaz temporar și o oportunitate de a se pregăti pentru următorul război și mai distructiv. Prin urmare, sprijinim Ucraina și eforturile acesteia care vizează eliberarea estului țării și Crimeea. Pacea va veni atunci când Ucraina va recâștiga controlul asupra granițelor sale, iar armata și statul în ansamblu vor fi atât de puternice, încât Rusia nici măcar nu va încerca să continue războiul. Este adevărat că aceasta nu se va întâmpla imediat și, da, mai poate dura câteva luni.

Ucraina învinsă, distrusă, nedemocratică și slabă la care visează Vladimir Putin ar fi o amenințare la adresa securității cetățenilor cehi și a întregii Europe. Prin urmare, trebuie să protejăm Ucraina astfel încât să își poată restabili granițele, să consolideze UE și NATO, să devină o nouă oportunitate pentru companiile și antreprenorii cehi în domeniul comerțului, investițiilor și reconstrucției țării”.

Articol realizat cu sprijinul agenției Rador