Sari direct la conținut

Ministrul Pîslaru, tranșant cu privire la pensiile magistraților: Nu se poate negocia termenul de 28 noiembrie. Totul depinde de modul în care CSM va reacționa

Dragos Pislaru, MIPE / Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Dragos Pislaru, MIPE / Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a afirmat joi că Executivul condus de Ilie Bolojan nu mai poate renegocia jalonul din PNRR și termenul de 28 noiembrie legat de reforma pensiilor magistraților cu Comisia Europeană, subliniind că „totul va depinde” de modul în care Consiliul Superior al Magistraturii va reacționa după ce va primi noua propunere legislativă din partea guvernului.

„Ceea ce vă pot spune legat de cererea de plată 3 este că inclusiv astăzi în Guvern am discutat de un posibil calendar și acțiunile care ar trebui să fie urmărite pentru acest jalon legat de pensiile magistraților. N-o să mă mai pronunț și eu pe acest subiect, știți cu siguranță că totul va ține de modul în care Consiliul Superior al Magistraturii va reacționa după ce noi punem pe masă propunerea cât mai rapid, săptămâna viitoare. CSM va putea alege să tergiverseze și să folosească termenul de 30 de zile. Acela nu va fi neapărat un exercițiu de bună-credință, dar acesta este termenul, sau va putea alege să susțină interesul României și al tuturor românilor – și anume să încercăm să recuperăm acești bani și până la urmă avizul se poate da și în 24 de ore”, a declarat Pîslaru, într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria.

Înterbat, în contextul reformei pensiilor magistraților, dacă România are șanse să renegocieze suma de 230 de milioane de euro cu Comisia Europeană, ministrul a precizat: „Lucrurile sunt foarte clare, foarte clare. În forma pe care o propusese guvernul Bolojan, bifam acest jalon. Fără această reformă, nu bifăm acest jalon. Nu se poate negocia termenul de 28 (noiembrie, n.r.), pe partea de conținut n-ai ce să negociezi. Practic, trebuie să propui ceva Comisiei Europene care să îndeplinească cerințele pe care le-ai asumat în reformă. Nu sunt niște lucruri pe care să ni le fi impus cineva, sunt lucruri pe care noi, România, le-am asumat ca parte a unui exercițiu legat de sustenabilitatea finanțelor publice și echitatea sistemului de pensii”.

„Deci, ca să fie foarte clar, am auzit inclusiv propuneri în cursul zilei de ieri, în care era ideea să stagnăm, să facem un fel de acord, că de fapt am îndeplinit deja jalonul. Astea sunt niște lucruri pe care eu le înțeleg, e în spațiul public această idee cum că jalonul ar fi fost îndeplinit, că de fapt discuția la PNRR este una inexistentă. Este ceva de genul dacă te concentrezi tare, tare mult că ceva e real, el chiar dacă nu e real devine real. Nu există o astfel de asumpție, ca să fiu foarte explicit, că jalonul este îndeplinit altfel decât printr-o reformă cum a propus guvernul condus de premierul Ilie Bolojan. Mi se pare cumva că sunt niște lucruri în care lumea își dă cu părerea despre niște subiecte care sunt clarificate de foarte mult timp în spațiul public și inclusiv în relația cu Comisia Europeană”, a adăugat Dragoș Pîslaru.

Jalonul la care s-a referit ministrul este jalonul 215 și prevede „Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale” (indemnizații și pensii stabilite și plătite în baza unor legi cu caracter special), iar fără îndeplinirea lui, Comisia Europeană suspendă fondurile alocate.

Ce spune Pîslaru despre „o păsuire” a României în privința termenului de 28 noiembrie

Oficialul a mai spus că la proiectul privind pensiile magistraților lucrează cu alte ministere implicate: Muncă, Justiție, SGG și Cancelaria Premierului și că „vom avea aceste răspunsuri săptămâna viitoare”.

Întrebat dacă România poate primi o „păsuire” față de termenul de 28 noiembrie legat de intrarea în vigoare a actului legislativ privind reforma pensiilor magistraților, Pîslaru a răspuns: „În acest moment pentru ca să nu ne facem false speranțe trebuie să înțelegem că termenul de intrare în vigoare este pentru 28 noiembrie. În mod evident, în funcție de procedură și de reacția pe care o s-o avem de la CSM legată de modul în care procedura va fi pusă în mișcare, vom încerca să mai discutăm cu Comisia Europeană detaliile procedurale, dar așa cum stau lucrurile acum (pe 28 noiembrie, n.r.) ar trebui să avem intrarea în vigoare. Acesta este termenul pe care îl așteaptă Comisia Europeană”.

Ministrul a fost chestionat și dacă, în cazul neîndeplinirii termenului, România va pierde toți cei 231 milioane euro sau doar o parte din ei.

„Intrăm în discuții care țin de poziția de negociere a României, n-aș vrea în acest moment să fac speculații. Sunt convins că pe data de 28 noiembrie, până la miezul nopții, Romania va trebui să raporteze îndeplinirea jaloanelor care au fost suspendate. Deci noi vom redacta un document care va fi transmis Comisiei Europene la acest termen final de 28 noiembrie. După ce vom depune această poziție a României cu dovezile legate de îndeplinirea acestor jaloane care au fost suspendate, curge un termen de analiză a Comisiei în care ne va comunica poziția CE pe baza metodologiei pe care o au si vom vedea care vor fi consecințele”, a explicat Pîslaru.

CSM: „Comisia Europeană a considerat că acest jalon este îndeplinit”

Între timp, Consiliul Superior al Magistraturii a confirmat, într-un comunicat de presă, eșecul discuțiilor de miercuri de la Palatul Cotroceni pe tema reformei pensiilor magistraților, deși susține că reprezentanții magistraților au manifestat „deschidere pentru rezolvarea problemelor”.

„La data de 12 noiembrie 2025, la inițiativa președintelui României, președintele și vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii au participat la Palatul Cotroceni, împreună cu președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la o întâlnire cu prim-ministrul Guvernului României și liderii coaliției de guvernare, pentru discutarea de principiu a soluțiilor normative de modificare a statutului magistraților. Discuțiile nu au condus la o soluție agreată de toți participanții, cu toate că reprezentanții Consiliului au manifestat deschidere pentru rezolvarea problemelor analizate, astfel încât să fie identificate soluțiile optime care să asigure o abordare echilibrată și care să corespundă exigențelor subliniate constant în jurisprudența Curții Constituționale”, a transmis CSM.

În ceea ce privește condiționalitatea din PNRR referitoare la pensiile de serviciu, reprezentanții sistemului judiciar au reiterat că îndeplinirea jalonului 215 nu depinde de modificarea regimului actual privind condițiile de pensionare a magistraților.

„În acest sens, modificările substanțiale operate sub acest aspect prin Legea nr. 282/2023 au fost deja evaluate pozitiv de Comisia Europeană care, prin evaluarea preliminară din data de 15 octombrie 2024, a considerat că acest jalon este îndeplinit. Așa cum rezultă din scrisoarea Comisiei Europene din data de 25 martie 2025, redeschiderea evaluării pe acest jalon nu a fost determinată de aspecte privind condițiile de pensionare a magistraților, ci de invalidarea de către Curtea Constituțională a soluției fiscale referitoare la impozitarea progresivă a tuturor pensiilor”, a mai susținut CSM, în comunicat.

În legătură cu vehiculatul acord pentru Justiție, CSM a negat că acesta prevedea alocarea de resurse financiare suplimentare.

„În altă ordine de idei, contrar unor luări de poziție exprimate în spațiul public, măsurile de stabilitate pentru magistrații aflați în activitate, propuse prin Acordul pentru Justiție și Stabilitate Instituțională, nu presupun alocarea unor resurse suplimentare, ci se referă la o redistribuire a resurselor financiare deja alocate în cadrul schemelor de personal aprobate și bugetate. Asemenea măsuri, susținute și anterior de Consiliu, ar fi de natură să asigure o soluție pentru eforturile deosebite pe care magistrații le depun în activitate, în condițiile unui volum imens de muncă, al schemelor de personal incomplete și al imposibilității bine cunoscute de compensare a muncii suplimentare prin acordarea de timp liber corespunzător. Consiliul înțelege pe deplin nevoia societății de echilibru și, în același timp, rămâne pe deplin fidel misiunii sale constituționale în a apăra garanțiile de independență ale justiției” a precizat CSM, în încheierea comunicatului.

Miercuri, cu câteva ore înainte de întâlnirea de la Cotroceni, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), condusă de Lia Savonea, propunea un acord în șase puncte ca o măsură de depășire a crizei din Justiție generate de reforma pensiilor magistraților, precum și plata unor „cote compensatorii” din banii necheltuiți prin neocuparea posturilor vacante.

INTERVIURILE HotNews.ro