Mituri și mistere meteo – De ce nu putem spune dacă va fi zăpadă de Crăciun în 2023, dar putem estima cum se va schimba clima României spre 2100

Prognozele meteo nu sunt perfecte, au devenit tot mai exacte în ultimii ani, dar este bine să le cunoaștem limitele. Cu cât timp înainte chiar putem ști cum este vremea într-un anumit loc. Ce sunt modelele climatice și de ce sunt atât de complicat de realizat? Care sunt cele patru direcții în care ar putea s-o apuce temperatura medie din România către anul 2100?

Prognozele meteo au și ele limite – Cu câte zile înainte chiar putem ști cum va fi vremea?

Zilnic auzim prognoze meteo și mereu ne întrebăm cum va fi vremea mâine sau între ce ore va ploua în oraș? La unele putem răspunde, la altele, mai puțin, dar foarte multe s-au schimbat în bine din 1960, de când a fost lansat primul satelit meteorologic în SUA care putea să dea informații de bază despre nori.

Datorită sateliților și radarelor s-a îmbunătățit prognoza pe medie durată, adică pentru 3-5 zile și tot datorită lor sunt posibile aceste prognoze pe termen foarte scurt de tip nowcasting, care sunt foarte precise. Dar chiar și așa, prognozele nu ne pot spune că mâine va ploua în București începând cu ora 15.00, spre exemplu.

„Nu putem face acum o prognoză pentru a spune dacă va ninge sau nu de Crăciun. De la cinci zile încolo, și din punct de vedere teoretic, este o limită pentru prognoze. Dacă vorbim despre cum va fi vremea la București pe un interval mai mare de cinci zile ajunge să fie pentru că intervine haosul și devine foarte complicat”, explică fizicianul Bogdan Antonescu, specializat în fenomene extreme. El a vorbit despre clima României și despre cum se va schimba, la un eveniment organizat de asociația ECOTECA.

„Haosul” menționat reprezintă imprevizibilitatea, fiindcă o prognoză este cu atât mai puțin exactă, cu cât este făcută pentru un termen mai îndepărtat. Spre exemplu, în prognozele ANM de până la cinci zile se găsesc valori exacte de temperatură estimate (cum ar fi prognozele pentru câteva orașe din țară).

Bogdan Antonescu, vorbind despre clima României la evenimentul ECOTECA

Pe de altă parte, la prognozele pe regiuni pentru următoarele două săptămâni se dau intervale de temperatură, în timp ce la prognoza pe țară pentru următoarele patru săptămâni nu mai apar valori de temperatură, ci se fac estimări despre cum va fi regimul termic și cel al precipitațiilor, față de media multianuală.

• Va mai fi zăpadă pentru schi la munte după 2050? Ce se va întâmpla cu stațiunile de schi din cauza încălzirii climei

Practic ni se spune dacă în săptămâna 9-15 octombrie va fi mai rece, mai cald sau conform mediei multianuale, dar NU aveam cum să știm încă de acum câte grade vor fi la Timișoara pe 13 octombrie, Putem ști însă câte grade vor fi la Timișoara peste 3-4 zile.

Trebuie să fim realiști și când folosim aplicații meteo de pe telefon, stil Accuweather, care ne dau iluzia că putem afla exact cum va fi vremea peste 15-20 și mai multe zile. Chiar dacă aplicația spune că, spre exemplu, pe 20 noiembrie va ninge în București, nu avem de ce să credem că va fi așa, fiindcă mai sunt două luni până atunci și nicio prognoză, și niciun model matematic, nu are cum previziona că peste două luni un front de aer rece va aduce ninsoare în București.

Modelele climatice au erori, nu sunt perfecte, dar sunt utile

O cu totul altă „mâncare de pește” este reprezentată de modelele climatice care ne dau o idee despre ce se va întâmpla cu clima și peste 60-75 de ani, când până și copiii de astăzi vor fi la pensie.

Aceste „climate models” sunt programe sofisticate pe computer care simulează parțial sau total ce se va întâmpla cu clima în lume sau în anumite zone. Modelele climatice sunt mult diferite de prognozele pe termen scurt, iar software-ul încearcă să simuleze cum ar putea interacționa în timp diversele elemente ale sistemului climatic (atmosferă, ocean, suprafețe terestre, calote glaciare).

Există mai multe scenarii climatice care ne dau o idee despre cum se va schimba clima României nu doar până la 2030 sau 2050, ci chiar până în 2100. Unele sunt mai optimiste, altele indică faptul că maximele diurne ar putea în 2100 să fie în România în medie cu peste 4 grade C mai mare decât în prezent (ceea ce este enorm).

Modelele climatice sunt reprezentări numerice ale sistemului climatic și, datorită lor, putem estima o serie de tendințe ale climei pentru următoarele decenii. Aceste modele climatice combină date meteo din prezent și din trecut (temperatură, precipitații, umiditate) și aplică estimări în care intră alte elemente cum ar fi cantitatea de CO2 din atmosferă sau variații în intensitatea luminii solare.

Unii le desconsideră. alții le iau ca „literă de lege”, dar și climatologii atrag atenția că modelele climatice au un grad de incertitudine și în niciun caz nu trebuie considerate ca fiind prognoze meteo.

Proiecțiile climatice nu sunt simple „Niciun climatolog nu are cum să vă spună cât o să fie temperatura la București în 2030 sau cât o să plouă. Ce ne poate spune este o tendință, adică dacă în comparație cu perioadele de referință vor fi temperaturi mai ridicate sau mai scăzute sau dacă o să plouă mai mult sau mai puțin”.

Modelele climatice sunt aplicate ca instrument de cercetare în studiul și simularea climatului, precum și pentru scopuri operaționale, inclusiv pentru predicțiile climatice lunare, sezoniere și interanuale.

Modelele climatice, care au grad diferit de complexitate, estimează însă mult mai multe date în afară de potențialele evoluții de temperatură și precipitații.

„Negaționiștii atacă aceste modele climatice, iar acest lucru este într-un fel bun, fiindcă specialiștii ar trebui să explice cum facem lucrurile acestea, pentru că nu se poate face o prognoză precisă, avem de-a face cu proiecții climatice și sunt destule erori. Tocmai de aceea nu pot să spun, în caz că cineva mă întreabă, spre exemplu, ce temperaturi vor fi în România în 2050 și nu aș putea să spun dacă vor fi temperaturi de peste 35 C la punct fix. Pot însă să-i spun dacă vor fi mai multe, sau mai puține, astfel de cazuri cu temperaturi ridicate, față de perioadele de referință”, spune Bogdan Antonescu.

Aceste „perioade de referință” sunt în general de 30 de ani, la noi este luată spre comparație fie perioada 1961-1990, fie 1991-2020.

Părintele modelelor climatice se numește Syukuro Manabe și a dezvoltat în 1967 un prim model computerizat al climatului Terrei și estima, corect, că dacă s-ar dubla conținutul de CO2 din atmosferă, temperatura medie a atmosferei ar crește cu 2 C.

Manabe lucra la prestigioasa National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA) și a beneficiat de faptul că un prim calculator comercial se găsea la departamentul unde lucra.

Sudul României va suferi cel mai mult din cauza căldurii și pe viitor

Cu un grad mare de încredere putem estima că o să crească frecvența valurilor de căldură și mai ales sudul României va fi afectat. Temperaturile medii vor continua să crească, iar vara și iarna sunt anotimpurile care se vor încălzi cel mai mult.

Mult mai complicat este de estimat ce se va întâmpla cu precipitațiile în următoarele decenii, majoritatea modelelor indicând o scădere în medie pe timpul verii, cu mențiunea că vor fi ploi mai violente pe perioade scurte.

În jumătatea de nord a României este posibil să avem ploi intense pe perioade scurte de timp (condiții pentru inundații) și apoi pot urma perioade de secetă.

În sudul țării vom avea, cum a fost și în ultimii ani, perioade foarte calde urmate de ploi puternice și de alte perioade de secetă, dar problema mare în sud va fi cu valurile de căldură, pentru că sudul României este inclus într-o zonă europeană unde valurile de căldură vor fi pe viitor mai intense, pot apărea mai des și pot ține mai mult.

Stații meteo precum Calafat, Zimnicea, Giurgiu, Bechet, Turnu Măgurele sau Oltenița înregistrează maxime de peste 40 C aproape în fiecare vară.

Din cauza încălzirii globale, numărul fenomenelor meteo considerate extreme a crescut mult, pentru că, în afară de precipitații, tornade, grindină sau vânt intens, trebuie adăugate la categoria „fenomene extreme” și valuri de căldură și perioadele de secetă și furtunile puternice, precum cele care au făcut haos în Mediterană din cauza ciclonilor tropicali.

Bogdan Antonescu spune că la public ar trebui să ajungă mai multe informații, dar spuse mult mai clar: nu este de ajuns să se spună că urmează un val de căldură, ci să i se spună publicului larg ce ar trebui să facă. Valurile de căldură nu sunt la fel, nu contează doar temperatura, contează și factori precum nivelul umidității, dar și temperatura minimă nocturnă din timpul unui val de căldură, fiindcă una este să fie 18 C noaptea și alta este să fie 23-25 C.

Patru scenarii pentru clima României până în 2100

Sunt patru scenarii climatice, ce țin cont de cum ar putea evolua emisiile de CO2 și de gaze cu efect de seră.

Scenariul climatic optimist se referă la emisii reduse și foarte reduse de gaze cu efect de seră și la emisii de CO2 în scădere, până în 2050. Cel mai pesimist scenariu, denumit de climatologi SSP3-8.5 ia în calcul emisii mari și foarte mari de gaze cu efect de seră și emisii de CO2 care se dublează până în 2050.

Cum a evoluat temperatura medie pentru România și ce ar putea urma (date extrase din raportul IPPC (WGI Interactive Atlas: Regional Synthesis”)

A Cum a evoluat temperatura minimă zilnică, media anuală în România

1850-1900: +6,8 C

1995-2014: +7,8 C

Ce indică cele mai optimiste scenarii climatice

2021-2040: +9,0 C

2041-2060: +9,4 C

2081-2100: +9.7 C

Scenariul intermediar indică o temperatură de 9,0 C pentru 2021-2040 și de +10,6 C pentru intervalul 2081-2100.

Ce indică cele mai pesimiste scenarii climatice

2021-2040: +9,2 C

2041-2060: +10,3 C

2061-2080: +13,3 C

Scenariul intermediar indică o temperatură de 9,0 C pentru 2021-2040 și de +10,6 C pentru intervalul 2081-2100.

B Cum a evoluat temperatura maximă zilnică, media anuală în România

1850-1900: +12,7 C

1995-2014: +13,6 C

Ce indică cele mai optimiste scenarii climatice

2021-2040: +14,7 C

2041-2060: +15,0 C

2061-2080:+15,2 C

Ce indică cele mai pesimiste scenarii climatice

2021-2040: +14,8 C

2041-2060: +15,9 C

2081-2100: +18,0 C

Scenariul intermediar indică o temperatură de 14,7 C pentru 2021-2040 și de +16,1 C pentru intervalul 2081-2100.

Sursa foto: Dreamstime.com