Moment important pentru UE: Ursula von der Leyen întinde mâna dreptei radicale eurosceptice, pentru o colaborare după alegeri

Șefa Comisiei UE este gata să colaboreze cu partidele de dreapta într-un eventual nou mandat la Bruxelles, o mișcare ce ar putea aduce schimbări semnificative ale politicilor europene pe teme diverse, de la migrație la legislația privind clima, drepturile femeilor și apărare, scriu Politico și The Guardian.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat cel mai clar semnal de până acum că este pregătită să coopereze cu partidele de dreapta pentru a-și asigura un al doilea mandat în cea mai puternică funcție din UE.

În cadrul dezbaterii de la Maastricht, organizată de Politico și Studio Europa Maastricht, ea a indicat că ar fi deschisă la o înțelegere cu grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) după alegerile europene din iunie.

Eurodeputații din ECR sunt eurosceptici convinși, situându-se mai la dreapta decât centriștii lui von der Leyen, iar grupul lor din Parlamentul European ar putea să crească după votul din iunie.

Cele mai puternice partide din ECR sunt Frații Italiei, gruparea Giorgiei Meloni, șefa guvernului italian, și Lege și Justiție, fostul partid de guvernare din Polonia. La grupul ECR din Parlamentul European vor să adere și AUR, dar, potrivit informațiilor, și Fidesz-ul lui Viktor Orban, lucru care a generat tensiuni.

O alianță între ECR și Partidul Popular European (PPE) al lui von der Leyen și al altor lideri europeni ar genera o mișcare semnificativă spre dreapta a politicilor UE – pe teme de la migrație la legislația privind clima, drepturile femeilor și apărare, scrie Politico.

O astfel de coaliție ar putea de asemenea destrăma colaborarea de lungă durată dintre PPE și socialiști. Von der Leyen are însă nevoie de această alianță pentru a câștiga al doilea mandat la conducerea Comisiei.

Condițiile colaborării cu ECR

Von der Leyen a exclus în mod explicit un pact cu cea mai extremă grupare de dreapta, Identitate și Democrație – din care fac parte Adunarea Națională (RN), a lui Marine Le Pen, și Alternativa pentru Germania (AfD), gruparea extremistă germană.

Adresându-se reprezentantului Partidului Popular Danez, Anders Vistisen (de asemenea parte a ID), von der Leyen i-a acuzat pe aliații acestuia din AfD că sunt susținători ai președintelui Rusiei, Vladimir Putin, afirmând că programul lor electoral este un ecou al „minciunilor și propagandei lui Putin”.

„Este foarte important să nu fim distrași de la adevărata problemă: și aceștia sunt pionii lui Putin care încearcă să distrugă din interior prin dezinformare și polarizare. Și vedem un exemplu aici, în această seară”, a spus von der Leyen, arătând spre Vistisen.

Șefa Comisiei a fost însă mai îngăduitoare în ceea ce privește colaborarea cu ECR.

O colaborare cu ECR „depinde foarte mult de cum va arăta compoziția Parlamentului și de cine se află în ce grup”, a declarat von der Leyen.

Von der Leyen a stabilit deja condițiile pentru a lucra cu anumite grupuri din ECR, spunând că partidele care se alătură coaliției sale trebuie să fie pro-NATO, pro-UE, pro-Ucraina și pro-stat de drept.

În acest context, Von der Leyen s-a prezentat ca o candidată unificatoare, cu experiența necesară pentru a continua să conducă Comisia în vremuri tulburi, avertizând că Europa se confruntă cu pericole sub forma atacurilor din partea reprezentanților lui Vladimir Putin, care încearcă să submineze democrația UE.

Un moment semnificativ pentru Europa

Oferta lui von der Leyen către Meloni și aliații săi marchează un moment important în campania pentru controlul instituțiilor UE, o competiție care va fi decisă după alegerile pentru Parlamentul European din 6-9 iunie.

Partidele de extremă dreapta au fost ținute departe de putere în mare parte din Europa printr-un acord tacit între rivalii mai moderați, scrie Politico.

Dar, în ultimii ani, politicienii cu viziuni radicale pe teme precum migrația s-au bucurat de succese semnificative, câștigând alegerile naționale și regionale și ajungând în fruntea sondajelor de opinie în Franța, Italia, Olanda și Germania, printre alte țări.

Pentru centriști precum von der Leyen, întrebarea a fost cum să răspundă. În timpul celor 90 de minute de schimburi de replici adesea aprinse din cadrul dezbaterii electorale a candidaților principali, ea a schițat un astfel de răspuns.

Dar pozițiile șefei Comisiei deveniseră deja vizibile. În 2023, von der Leyen a adoptat o poziție mai dură pe tema migrației, călătorind împreună cu Meloni în Tunisia, spre exemplu, pentru a încheia un acord care vizează stoparea traversărilor ilegale către Europa.

Acordul a fost criticat de organizațiile umanitare și de stânga, dar Meloni a exprimat aprecieri pentru activitatea lui von der Leyen.

Șefa Comisiei a dat deja înapoi mai mulți pași și în privința politicilor verzi ale UE – inclusiv pe fondul protestelor fermierilor, dar această direcție ar putea suferi și mai multe modificări în viitor, în condițiile unei colaborări cu ECR, scrie Politico.

Stânga europeană critică deschiderea lui von der Leyen

Deschiderea drumului către un acord cu ECR este o strategie riscantă. Pentru a-și asigura un al doilea mandat de președintă a Comisiei, von der Leyen va avea probabil nevoie de sprijinul grupului Socialiștilor și Democraților, care, potrivit sondajelor, va ieși pe locul al doilea la alegerile din iunie.

Iar socialiștii nu s-au arătat dornici de colaborări cu dreapta radicală.

„Valorile și drepturile nu pot fi împărțite în funcție de anumite aranjamente politice”, a declarat Nicolas Schmit, candidatul principal al socialiștilor. „Fie poți să te înțelegi cu extrema dreaptă, pentru că ai nevoie de ei, fie spui clar că nu este posibilă nicio înțelegere, deoarece nu respectă drepturile fundamentale pentru care a luptat Comisia noastră”, a adăugat el.

„Nu vom putea vota pentru un program care a fost negociat cu ECR”, a declarat Schmit jurnaliștilor după dezbatere.

Nici Verzii nu au fost încântați de declarațiile lui von der Leyen.

Conform sistemului UE, noua Comisie Europeană numită de liderii UE după alegeri, va avea nevoie de sprijinul majorității celor 720 de eurodeputați aleși în Parlament pentru a intra în funcție.

În 2019, von der Leyen a trecut pragul cu doar nouă voturi.