Moscova pierde definitiv Razboiul Rece in Europa

Visul albanezilor kosovari de a se declara independenti s-a implinit duminica dupa-amiaza. Sustinuti puternic de Administratia de la Washington, de majoritatea statelor din UE si de statele musulmane din intreaga lume, albanezii din Kosovo si-au proclamat independenta. Si asta, in ciuda opozitiei oficialilor de la Belgrad, care acuza incalcarea flagranta a dreptului international sau lipsa completa de reactie a ONU, care nu reuseste sa adopte o pozitie clara in aceasta problema. In plus, Rusia pare ca si-a pierdut complet influenta in zona si priveste, neputincioasa, cum o mica regiune din Balcani o sfideaza fara teama in fata comunitatii internationale.

Independenta micii regiuni din Balcani nu reprezinta o infrangere doar pentru Serbia. Asa cum scriam intr-un material anterior, sarbii par sa fi acceptat deja, cu resemnare, pierderea regiunii. Fara sa sacrifice Kosovo de dragul aderarii la Uniunea Europeana, vecinii nostri de la sud-vest au inteles pragmatici ca noile realitati istorice, politice si economice fac imposibila mentinerea Kosovo in interiorul Serbiei. Cele cateva demonstratii de duminica seara si luni din orasele sarbesti dovedesc acest lucru: doar cateva mii de sarbi au demonstrat pe strazi si si-au varsat naduful pe ambasada americana si fast-food-urile McDonald’s, mult mai putini fata da sutele de mii de oameni care protestau, in 1999, fata de bombardamentele NATO impotriva tarii.

Majoritatea populatiei Sebiei a inteles astazi, realist, ca presiunile internationale pentru acceptarea independentei provinciei vor fi atat de puternice incat tinerea cu dintii de Kosovo n-ar fi facut decat sa atarne o piatra de moara la piciorul republicii.

O palma data Moscovei

Evenimentele de duminica din Pristina au fost insa si o palma data autoritatilor de la Moscova. Albanezii kosovari si-au proclamat un nou stat si n-au tinut cont de avertismentele si amenintarile repetate formulate de Kremlin in ultima perioada. Opinia Moscovei, altadata decisiva in aceasta parte de lume, pare sa nu mai conteze la fel ca inainte. Desi odinioara unul dintre actorii principali in jocul politic din zona, Rusia asista si ea astazi incapabila la manifestatiile de euforie din Kosovo si din orasele din Occident unde traiesc comunitati de albanezi.

Destramarea URSS si pierderea completa a influentei Moscovei in zona par sa fie astazi pe ultima suta de metri. Dupa caderea regimurilor comuniste in estul european si dupa ruperea in bucati a fostei uniuni a sovietelor, autoritatile de la Moscova sunt nevoite sa recunoasca acum si pierderea aproape completa a influentei in estul Europei. Scutul antiracheta gandit de americani va ajunge in Polonia si Cehia, iar Ucraina si Georgia sunt pe cale sa adere la Alianta Nord-Atlantica. Iugoslavia s-a rupt si ea in bucatele, iar Kosovo completeza astazi un proces inceput in primii ani din ’90.

Diplomatia rusa, prinsa pe picior gresit

Dupa ce nu au reusit sa impiedice atacurile aeriene ale NATO impotriva trupelor lui Slobodan Milosevici, rusii n-au putut sa opreasca nici jocurile diplomatice intense care au precedat declararea independentei provinciei locuite de doua milioane de albanezi. Muschii Rusiei s-au flexat degeaba in dosarul Kosovo. Amenintarile cu recunoasterea independentei pentru Osetia sau Abhazia n-au avut niciun efect pe plan imediat. Diplomatia rusa s-a dovedit incapabila sa faca fata presiunilor internationale. Pantoful cu care Nikita Hrusciov batea ostentativ in masa la Natiunile Unite nu mai este astazi decat o amintire evocata, cu zambete ironice, la cafenelele din interiorul cladirii ONU din Manhattan.

In cazul Kosovo, diplomatii rusi n-au reusit sa schimbe un deznodamant care era previzibil de multa vreme. Intr-o discutie pe care am avut-o anul trecut, la New York, cu reprezentantul american in acest dosar, ambasadorul Frank Wisner vorbea exact despre “rezultatul logic si necesar” al discutiilor si afirma ca Statele Unite nu cred in prelungirea negocierilor privind Kosovo, cu care Moscova insista la nesfarsit. Semnalele din partea Washingtonului existau astfel de ceva vreme, insa Moscova pare sa nu fi crezut in ele si le-a ignorat. Asii pe care se banuia ca Moscova ii va scoate din maneca la momentul potrivit n-au fost decat o cacealma, buna de folosit in perioada tensionata a Razboiului Rece si nu la inceputul secolului XXI, cand numele tau nu mai inspira teama de altadata.

Variantele Kremlinului

Cum ar putea Rusia iesi onorabil din aceasta situatie? Moscova ar putea sa-si puna in aplicare amenintarile cu recunoasterea Osetiei si Abhaziei, insa atunci n-ar face altceva decat sa agite spiritele de independenta din alte regiuni aflate in interiorul federatiei. Marota separatismului intern este insa prea puternica ca sa nu-i sperie pe oficialii de la Kremlin.

O alta varianta ar fi sa reuseasca sa convinga membrii Consiliului de Securitate ca Serbia si Kosovo sunt probleme care trebuie discutate in Consiliul ONU si nu rezolvate de catre UE. Misiunea rusa pare insa imposibila in clipa de fata dupa ce diplomatia de la Moscova n-a reusit sa faca acest lucru in ultimii ani.

In sfarsit, chiar daca nu va recunoaste independenta Kosovo, Federatia Rusa si-ar putea indulci tonul daca SUA si UE ar oferi niste garantii suplimentare. Fie ele de natura politica, economica, militara sau financiara, legate sau nu direct de Serbia, aceste garantii ar putea schimba atitudinea Kremlinului care ar putea accepta, tacit, noul statut al Kosovo.

Pana atunci insa, Rusia a iesit invinsa in aceasta runda din confruntarea mondiala cu SUA si Occidentul. Daca in dosarul nuclear iranian sau in problema palestiniana, vocea Moscovei pare inca sa conteze si sa influenteze jocurile geo-strategice, Rusia e pe cale sa piarda trenul in ceea ce priveste Kosovo.