Motivul pentru care cercetătorii britanici vor cultiva organe umane în miniatură. „Un șoarece nu ne poate spune ce funcționează”

Organe umane în miniatură și alte țesuturi vor fi cultivate din celulele pacienților britanici, în cadrul unei inițiative menite să îmbunătățească testarea medicamentelor și să reducă numărul de animale utilizate în procesul farmaceutic, scrie The Guardian.

Cercetătorii vor folosi aglomerările de țesut uman cultivat pentru a afla cum variază bolile de la un pacient la altul, ceea ce îi va ajuta să identifice tratamentele cele mai potrivite pentru fiecare persoană în parte, pe baza patologiei specifice care stă la baza afecțiunii respective.

Această inițiativă marchează o îndepărtare de la utilizarea tradițională a animalelor ca modele pentru bolile umane, în favoarea unor teste pe care cercetătorii le consideră mai precise și mai fiabile, bazate direct pe țesuturi umane.

„Acest lucru va avea un impact major asupra numărului de animale utilizate și asupra modului în care vom dezvolta noi medicamente în viitor”, a declarat Matthias Zilbauer, profesor clinic de gastroenterologie pediatrică la Institutul de Celule Stem din Cambridge, citat de The Guardian.

„Nu spunem că nu se vor mai folosi deloc animale în viitorul apropiat sau previzibil, deoarece există încă anumite aspecte care nu pot fi testate în aceste noi modele, dar reducerea este foarte reală”, a asigurat el.

O practică începută acum mai bine de zece ani

De mai bine de un deceniu, cercetătorii cultivă mici aglomerări de țesuturi umane, cunoscute sub numele de organoide. Testele arată că aceste fragmente, mai mici de un milimetru, pot reproduce caracteristicile esențiale ale organelor și țesuturilor de dimensiuni normale, inclusiv modul în care acestea sunt afectate de boală și răspund la medicamente.

Având la dispoziție organoide cultivate din țesuturi umane afectate de boală, oamenii de știință pot investiga dacă noile medicamente inversează modificările patologice la toți pacienții sau doar la o parte dintre aceștia și pot identifica rapid, încă din fazele incipiente ale procesului, medicamentele ineficiente.

În trecut, peste 90% dintre medicamentele care treceau testele pe animale eșuau ulterior în studiile clinice pe oameni, ceea ce ridica semne de întrebare cu privire la valoarea acestor teste. Autoritățile de reglementare din domeniul medicamentelor din SUA și Europa încurajează acum utilizarea altor abordări, dacă acestea sunt disponibile.

„Multe boli umane fie nu apar la animale, fie se manifestă într-un mod diferit, deoarece animalele nu sunt oameni”, a spus Zilbauer. „Vrem teste și modele care să ne spună ce tratamente funcționează și la ce pacienți, iar un șoarece nu ne poate spune asta”, a spus el.

Proiect derulat la Cambridge

Noul proiect va fi derulat de la un centru de cercetare din Cambridge, finanțat cu 20 de milioane de lire sterline de către Consiliul de Cercetare Medicală. Cercetătorii vor colabora cu oameni de știință din diverse domenii pentru a crea o bibliotecă de organoide standardizate și validate.

Acestea vor fi puse la dispoziția mediului academic și a industriei farmaceutice pentru a-i ajuta să introducă noi medicamente în practica clinică.

Această măsură face parte dintr-un plan elaborat de guvernul condus de Keir Starmer pentru a accelera reducerea numărului de animale utilizate în cercetare.

Anul trecut, în Marea Britanie au avut loc 2,54 milioane de proceduri de testare pe animale, în scădere cu 3,8% față de 2024. Peste 90% dintre proceduri au folosit șoareci, șobolani, pești și păsări, dar 1% au folosit specii special protejate, precum pisici, câini, cai și maimuțe.

În timp ce oamenii de știință vor cultiva o gamă completă de organoide, de la aglomerări de țesut cardiac care bat până la celule cerebrale active din punct de vedere electric, echipa lui Zilbauer începe cu organoide pentru boli inflamatorii intestinale, precum colita ulcerativă și boala Crohn.

Alții se vor concentra pe cultivarea tumorilor pentru a îmbunătăți tratamentele împotriva cancerului și pe organoide cerebrale pentru a înțelege afecțiunile neurologice.