Multi am fost, putini am ramas: in ultimii 10 ani, peste 2 milioane de romani au emigrat in alte tari. Unde s-au dus?

​​Cea mai importanta informatie pe care o vom afla in urma recensamantului este cea referitoare la numarul celor care au mai ramas in Romania, iar datele arata ca este putin probabil ca aici sa fi ramas mai mult de 19 milioane de romani, ceea ce inseamna ca vom ajunge din nou la nivelul inregistrat in anii `60, respectiv inainte de celebrul decret 770/1966 prin care s-a interzis avortul, scrie Cristian Orgonas pe blogul sau.

In anul 2002, inainte de recensamant, Romania avea oficial 22,41 milioane locuitori. Dupa recensamant, numarul a fost ajustat la 21,68 milioane, scaderea de 0,73 milioane fiind distributa astfel: -0,81 milioane in mediul urban, si +0,08 milioane in mediul rural.

Mai departe, potrivit datelor Eurostat, intre 2002 si 2009, numarul romanilor emigrati in tari membre UE a fost de 2 milioane, varful fiind atins in 2007, cand din tara au plecat peste 500.000 de persoane, detalii in cel de-al doilea grafic. Este posibil insa ca o parte dintre cei plecati inainte de 2007 sa fi profitat de aderarea Romaniei la UE pentru a se inregistra in tarile in care au ajuns, ceea ce explica in parte cresterea din 2007.

Seria de date nu este completa, lipsind informatiile despre romanii ajunsi in Marea Britanie, Franta, Portugalia si Belgia, iar pentru Germania si Austria nu exista date decat pana in 2008.

Acum, daca presupunem ca numarul romanilor emigrati in 2010 si 2011 a fost egal cu cel din 2009, si ii mai adaugam pe cei plecati in tari din afara Uniunii Europene (SUA si Canada in principal) ajungem lejer la 2,5 milioane de persoane plecate din Romania in ultimii 10 ani, ceea ce inseamna ca aici au ramas cel mult 19 milioane.

Analiza migratiei internationale este foarte greu de realizat pentru multi dintre cei care pleaca nu se inregistreaza imediat in tara in care au ajuns, iar pe perioade mai lungi, exista persoane care se intorc si pleaca din nou, astfel incat cele 2,5 milioane de persoane mentionate mai sus reprezinta doar un numar aproximativ, insa nu cred ca realitatea este cu mult diferita.

• Spania si Italia – principalele destinatii

Intre 2002 si 2009, in Spania au ajuns 783.000 de romani, iar in Italia 797.000, aceste tari atragand 80% din totalul romanilor plecati in alte tari membre UE in perioada respectiva.

Urmeaza apoi Germania cu 210.000 (2002-2008), Ungaria cu 72.600 (2002-2009) si Austria cu 39.000 (2002-2008). Pentru SUA, cele mai recente date sunt din 2004, an in care aproape 5.000 de romani au trecut Oceanul. In ce priveste Grecia, avem date doar pentru 2006 si 2007, in acesti doi ani numarul imigrantilor romani fiind de 11.000.

• Date Eurostat vs date INS

Nu trebuie sa confundam numarul celor plecati la munca in alte tari, cu numarul celor plecati definitiv, pentru ca cei mai multi dintre romanii de dincolo se vor intoarce mai devreme sau mai tarziu.

Potrivit INS, in 2009, numarul romanilor care si-au stabilit domiciliul in strainatate a fost de 10.211 (84.824 intre 2002 si 2009), in timp ce numarul strainilor care si-au stabilit domiciliul in Romania a fost de 8.606 (52.465 intre 2002 si 2009).

Problema este ca romanii plecati din tara pentru o perioada mai mare de un an fac parte din populatia inactiva, fapt care distorsioneaza anumiti indicatori economici aferenti pietei fortei de munca.

• Cateva dintre implicatiile reducerii numarului de locuitori

– daca populatia ajunge la 19 milioane, PIB per capita creste de la 5.700 euro, la 6.400 euro;

– daca populatia activa scade de la 9,9 milioane, la 8 milioane, rata somajului BIM ar trebui teoretic sa creasca de la 7,2%, la 8,9%. Cum persoanele plecate din Romania pe o perioada de timp mai mare de un an fac parte din populatia inactiva, chiar si in conditiile in care populatia in varsta de munca se va reduce cu 2 milioane, este posibil ca populatia inactiva sa se reduca mai mult decat cea activa.

– daca populatia inactiva se va reduce mai mult decat cea activa, atunci rata de ocupare va creste. Acum, rata de ocupare a populatiei in varsta de 20-64 ani este de 63,1%, la o distanta de 6,9 puncte procentuale fata de tinta nationala de 70% stabilita in contextul Strategiei Europa 2020.

– per total, daca populatia scade, anumiti indicatori economici pot inregistra imbunatatiri, fara ca acest lucru sa insemne ca suntem mai bogati, sau ca o ducem mai bine. Pur si simplu cifrele vor fi mai apropiate de realitate.

• Comenteaza pe blogul lui Cristian Orgonas.