Munca la stat: Aproape 200.000 de angajați au cel puțin două contracte de muncă. Guvernul anunță că a făcut „prima radiografie a statului”

Guvernul a anunțat vineri că a făcut, pentru prima dată, „o radiografie de ansamblu a statului român: administrația locală, centrală și companiile de stat”. În raport apar însă date diferite în privința numărului de angajați la stat, care variază între 1,1 și aproape 1,3 milioane, pentru că nu există o evidență unitară.

• În România există 13.931 de instituții de stat.

Guvernul precizează că această analiză a eficienției administrației publice centrale și locale a fost făcută de Cancelaria premierului în 2025, pe baza datelor din 2024, care erau cele mai recente la acel moment.

Trei surse și diferențe semnificative privind numărul de angajați la stat

Guvernul spune că a fost analizat registrul instituțiilor publice din România pus la dispoziție de Ministerul Finanțelor. Acesta include 13.931 de instituții aflate în subordinea statului și a fost împărțit în funcție de nivelul de subordonare:

• Central: instituții precum ministere, agenții, autorități, consilii naționale sau alte entități publice centrale;
• Deconcentrate – structuri teritoriale ale ministerelor sau ale altor instituții centrale (ex. agenții județene pentru ocuparea forței de muncă, inspectorate școlare, direcții de sănătate publică etc.);
• Local – aparate de specialitate ale autorităților publice locale, instituții publice de interes local, inclusiv unități sanitare descentralizate. 

Însă datele privind numărul angajaților la stat provin din trei surse majore și nu coincid, fiind trimise cifre diferite de către Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii/Inspectoratul de Muncă și Agenția Națională a Funcționarilor Publici.

„Datele privind personalul provin din trei surse majore și sunt incongruente, cu diferențe semnificative între unele surse”, spune raportul Guvernului.

Diferențe număr angajați în instituțiile publice

Astfel, datele de la Ministerul Finanțelor indică 1.182.190 de asigurați din instituții publice, „și nu numărul de salariați unici”. După eliminarea dublurilor a reieșit faptul că numărul de salariați unici asigurați în cadrul tuturor instituțiilor publice era de 1.102.010 persoane, la sfârșitul lunii martie 2025.

La rândul său, ITM, care ține evidența tuturor salariaților cu contract individual de muncă prin REVISAL, spune că sunt 1.182.670 contracte individuale de muncă în instituții și 948.848 salariați cu contract individual de muncă la sfârșitul lunii aprilie 2025.

Aproape 200.000 de angajați la stat au contracte multiple

Diferența mare dintre numărul contractelor de muncă și numărul salariaților cu contract individual de muncă a ridicat semne de întrebare asupra numărului de salariați cu mai multe contracte de muncă, astfel s-a solicitat clarificarea în acest sens. 

Aproape 200.000 de persoane care lucrează în instituții și companii de stat au două sau mai multe contracte individuale de muncă, dintre care aproape 40.000 de salariați au cel puțin două contracte cu normă întreagă:

• 160.515 au cel puțin unul dintre contracte cu normă parțială (din asta reiese că restul de 38.610 salariați au cel puțin două contracte cu normă întreagă);
• 39.002 au un contract cu normă întreagă la entități private (care nu sunt instituții sau companii de stat);
• 55.952 au un contract cu normă parțială la entități private (care nu sunt instituții sau companii de stat).

Din datele de mai sus reiese că 104.171 de salariați au ambele / toate contractele de muncă în instituții sau companii de stat.

 „Numărul ridicat de contracte multiple și forme atipice de angajare ridică suspiciuni privind eficiența utilizării fondurilor publice”, avertizează Guvernul.

Peste 134.000 de funcționari publici

A treia sursă de date, cea de la Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP), se referă doar la o parte din angajații la stat, respectiv la funcționarii publici. Este vorba despre 134.900 de funcționari publici la sfârșitul lunii aprilie 2025. Datele ANFP nu includ personalul contractual, demnitarii sau alte categorii de angajați din instituțiile publice. 

Ponderea posturilor de conducere, față de cele de execuție, din totalul funcțiilor publice ocupate era de 10,72% la nivel central în agenții și autorități, 12,17% în Guvern, 11,51% în instituțiile publice centrale și 11,63% la nivel local, în primării și Consilii județene.

Funcționari publici pe categorii – conducere vs. execuție (din totalul de 134.900)

În privința posturilor de funcționari publici, cele mai multe funcții de conducere (68%) sunt deținute de femei. 

„Pentru o situație reală a numărului de femei în posturi de conducere în instituțiile publice este necesară situația completă a posturilor care să cuprindă demnitarii, contractele de mandat și contractele individuale de muncă”, subliniază însă raportul.

Situația prezentată în raport reflectă ponderea în rândul funcționarilor publici (care reprezintă aprox. 11% din totalul angajaților în instituțiile publice). 

Ponderea femeilor și bărbaților funcționari publici în funcții de conducere

Între 50% și 60% dintre salariații actuali vor ajunge la pensie în 15 ani

Date demografice extrase din totalul numărului de salariați asigurați (n.r. – 1.182.190 de asigurați), potrivit raportării Ministerului de Finanțe, reprezintă una dintre cele mai cuprinzătoare baze de date disponibile.

„Majoritatea angajaților din instituțiile publice (aproximativ 55%) se încadrează în grupa de vârstă 45–59 de ani. Conform acestor date, se poate estima că între 50% și 60% dintre salariații actuali vor atinge vârsta pensionării în următorii 15 ani.”

„Această realitate demografică poate reprezenta o oportunitate pentru reducerea graduală a dimensiunii aparatului administrativ, în paralel cu reformele necesare de simplificare, digitalizare și automatizare a proceselor interne și a serviciilor publice. Totodată, analiza pe grupe de vârstă poate contribui la anticiparea domeniilor unde forța de muncă se va reduce semnificativ, semnalând nevoia de programe de reconversie profesională și adaptare curriculară pentru noile generații”, spune Guvernul. 

Nr. asigurați în instituțiile publice pe sexe

Peste 1,25 de milioane de posturi plătite

Distribuția numărului de posturi remunerate în instituțiile publice, în funcție de nivelul de organizare: central, deconcentrat (teritorial) și local arată un total de 1.255.381 de posturi (contracte individuale de muncă, funcționari publici, demnitari, contracte de mandat etc.). 

Deși numărul instituțiilor publice de nivel central este relativ redus în comparație cu cel al instituțiilor de nivel teritorial sau local (1,6% din total instituții), ponderea personalului angajat la nivel central este semnificativ mai mare (21,2% din total personal din instituții), arată datele.

„Acest lucru reflectă concentrarea unui număr important de posturi în ministere, agenții și autorități naționale, dar este datorat și personalului MAI și MApN, care este raportat la nivelul Operatorului Principal de Credite, nu la nivel de entitate subordonată (inspectorat județean, unitate militară)”, precizează raportul.

Numărul mare al posturilor în instituții subordonate ministerelor (n.r- 767.443 de persoane) provine preponderent din unitățile de învățământ preuniversitar, poliție, poliția de frontieră, jandarmerie, armată, spitale și administrație fiscală. Numărul mare al posturilor din instituții subordonate județelor (n.a. 133.702 persoane) provine de la spitale și serviciile sociale. 

La comune (n.a 123.719 persoane), din numărul posturilor ocupate, jumătate sunt în asistență socială, respectiv asistenți personali ai persoanelor cu handicap grav, iar 35% sunt posturi ocupate în primării. 

La nivel național, numărul asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav depășește 100.000, reprezentand 20% din totalul personalului angajat în instituții publice locale. 

Distribuția numărului de personal în entitățile publice pe nivel teritorial, local și central (nr. mediu posturi remunerate. Total = 1.255.381)

21,5% din totalul cheltuielilor din instituții publice sunt cu angajații

Cumulate, cheltuielile de personal reprezintă 21,5% din totalul cheltuielilor instituțiilor publice din România. 

„Cu cât ponderea cheltuielilor de personal este mai ridicată, cu atât spațiul bugetar disponibil pentru investiții, proiecte de dezvoltare sau alte cheltuieli operaționale este mai redus.”, notează raportul.

Cele mai mari cheltuieli de personal sunt în Justiție (93,6%) și Parlament (65,9%), iar cele mai mici sunt în instituțiile publice centrale (9,7%). În județe ponderea cheltuielilor de personal ajunge la 47%, în municipii este de 45,9%, iar în comune este la 21,9%.

Cheltuieli de personal în instituțiile publice (pe ordonator principal de credite)

Câți angajați sunt în Învățământ, Sănătate sau Apărare. Care sunt cheltuielile cu salariile

Analiza numărului mediu de posturi remunerate pentru 2024 arată că cei mai mulți angajați erau în Învățământ (364.000 de persoane). Pe locurile următoare se situau: Servicii Publice Centrale (cu 262.285 angajați), Apărare, Ordine Publică și Siguranță națională (261.858 de angajați) și Sănătate (227.874 de angajați).

Distribuția numărului de personal în instituțiile publice (pe domeniile de activitate) nr mediu posturi remunerate 2024.

Valoarea totală a cheltuielilor de personal în instituțiile publice depășea 163,5 miliarde de lei în 2024.

Cele mai mari cheltuieli salariale erau în Învățământ (peste 43,6 miliarde de lei), apoi în Sănătate (32,8 miliarde de lei), în Servicii Publice centrale (62,3 miliarde de lei) și Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională (42,5 miliarde de lei).

„Se observă că, deși domenii precum sănătatea sau apărarea înregistrează un număr mai redus de instituții și personal comparativ cu sectorul de învățământ, nivelul cheltuielilor de personal este aproape egal. Această situație reflectă, pe de o parte, nivelurile salariale mai ridicate din aceste domenii și pe de altă parte, o diferențiere în structura posturilor și a responsabilităților asumate”, afirmă autorii analizei.

Unde se câștigă cel mai bine și unde mai puțin

Guvernul face și o analiză estimativă a cheltuielii medii lunare brute per salariat, în baza cheltuielilor totale de personal și a numărului mediu de posturi remunerate din fiecare domeniu.

Rezultatele arată că în apărare și sănătate sunt  cele mai mari cheltuieli medii lunare pe salariat, semnalând o alocare bugetară mai ridicată per angajat față de alte domenii. 

Astfel, cheltuiala medie pe salariat în domeniul de Apărare, Ordine Publică și Siguranță națională era de 13.550 de lei brut la nivelul anului 2024, în timp ce în Sănătate era de 12.000 lei brut.

Aceste valori pot reflecta specificul posturilor, riscurile asumate, nevoile de specializare sau politicile salariale preferențiale. 

Categoria „apărare ordine publică și siguranță națională” include cheltuielile de personal ale instituțiilor din apărare, poliție, jandarmerie, poliție de frontieră, situații de urgență, administrarea penitenciarelor și justiție.

La polul opus, asistența socială și serviciile publice de utilități prezintă cele mai scăzute cheltuieli medii per salariat, indicând fie o salarizare mai modestă, fie o structură diferită a posturilor, de exemplu din punct de vedere al nivelului educațional absolvit. 

Cheltuială medie / salariat (pe domenii de activitate)

„O obligație față de cetățeni”

Guvernul susține în comunicatul transmis vineri că „publicarea acestor informații constituie o obligație față de cetățeni, independentă de orice configurație politică.”

„Administrația publică a funcționat, în mod sistematic, fără transparență reală, cu resurse publice gestionate departe de ochii contribuabililor și date esențiale despre dimensiunea și costul aparatului administrativ dispersate între instituții, fără o imagine de ansamblu accesibilă publicului. Raportul de față este materializarea concretă a angajamentului de transparentizare a activității statului: o radiografie amplă, bazată pe date oficiale, pusă la dispoziția fiecărui cetățean.”, spune Guvernul.

Deși raportul a fost elaborat în 2025 pe baza datelor aferente anului 2024, datele și analizele prezentate oferă în continuare o imagine corectă, coerentă și fundamentată a situației administrației publice din România. Structurile administrative analizate, dimensiunea aparatului de stat, cheltuielile de personal și indicatorii de performanță la nivel local nu au suferit modificări fundamentale față de perioada de referință a raportului, mai arată Executivul.