„Muzicienii sunt în pericol” vs „Este „cel mai bun lucru din ultimii 30 de ani”. Modificarea unei legi împarte lumea culturală

Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România (UCIMR) cere revizuirea proiectului de modificare a Legii timbrului cultural și avertizează că schimbările ar putea afecta cultura independentă. De cealaltă parte, Asociația Română a Organizatorilor de Concerte și Evenimente Culturale (AROC) susține că modificările sunt necesare și că vor ajuta sectorul să supraviețuiască.

• Ministrul Culturii nu a putut fi contactat de HotNews pentru un punct de vedere.

Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România (UCIMR) a lansat un apel public prin care cere autorităților să revizuiască proiectul de modificare a Legii nr. 35/1994 privind timbrele culturale, pus în dezbatere publică de Ministerul Culturii în luna aprilie.

Organizația susține că, deși proiectul este prezentat ca o măsură de sprijin pentru cultură, „în realitate, riscă să producă efectul opus: afectează cultura independentă și favorizează evenimentele comerciale de masă”. Reprezentanții Muzicienilor spun că modificările „riscă să afecteze direct proiectele culturale independente”, pe care le descrie ca „inițiative care susțin viața culturală la nivel local și comunitar”.

Ce este timbrul muzical

Timbrul muzical este o taxă aplicată biletelor la concerte, spectacole și festivaluri, care se adaugă la prețul plătit de public.

Conform legii în vigoare, acesta este de 5% din prețul biletului pentru concerte clasice și folclorice și de 3% pentru spectacolele de divertisment. Banii ajung la uniunile de creatori și sunt folosiți pentru finanțarea activităților culturale.

Ce se schimbă concret prin noua lege

Potrivit unui proiect de modificare a legii 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment, timbrul muzical nu ar mai fi calculat ca procent din prețul biletului, ci ca sumă fixă.

Proiectul – pus în dezbatere publică recent de către Ministerul Culturii – prevede 2 lei pentru fiecare bilet la spectacole sau concerte muzicale și 5 lei pentru fiecare abonament la festivaluri, fără ca suma să depășească 5% din valoarea biletului sau abonamentului.

Pentru festivaluri, taxa poate scădea la 2 lei dacă organizatorii includ în program cel puțin 20% artiști din România, Uniunea Europeană, Spațiul Economic European sau Republica Moldova, în condițiile prevăzute de proiect.

Cum se colectează banii

Se schimbă și modul de colectare a banilor. Organizatorii nu ar mai vira sumele direct către uniunile de creatori, ci „în contul organismului de gestiune colectivă reprezentativ”, iar ulterior banii ar urma să fie distribuiți către uniuni pe baza unui protocol.

Proiectul introduce și condiții pentru uniunile care pot primi aceste fonduri, inclusiv obligații de transparență privind membrii, sumele primite și modul în care sunt folosite. Dacă protocolul nu este încheiat, banii ar urma să fie virați către Institutul Cultural Român.

O altă modificare importantă vizează penalitățile vechi: eventualele penalități pentru sumele datorate înainte de intrarea în vigoare a ordonanței se anulează dacă timbrele restante sunt achitate integral în termen de 90 de zile.

„Apel public: Muzicienii, în pericol prin noua propunere legislativă”

Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România (UCIMR) susține că schimbările propuse pot afecta cultura independentă. Într-un apel public, organizația spune că „se reduce finanțarea proiectelor culturale independente” și că noul sistem ar putea crea „un avantaj pentru evenimentele comerciale de masă”.

Reprezentanții uniunii spun că noul mecanism ar introduce „un intermediar între bani și artiști”, iar „anumite categorii de artiști pot fi excluse din mecanism”.

Organizația susține și că proiectul ar permite introducerea unor reguli suplimentare în gestionarea fondurilor și direcționarea unei părți din bani către instituții publice.

„Timbrul muzical nu este o simplă taxă, ci un mod prin care o parte din valoarea consumului cultural se întoarce în cultură”, mai spun reprezentanții muzicienilor, care au lansat și o petiție pentru „susținerea sectorului muzical independent”.

Organizatorii de evenimente spun că „este cel mai bun lucru din ultimii 30 de ani”

Contactată de HotNews, președinta Asociației Române a Organizatorilor de Concerte și Evenimente Culturale (AROC), Codruța Vulcu, fondatoare și directoare a ARTmania Festival, spune că organizația susține modificarea legii și consideră că schimbarea este necesară pentru sector.

„Este cel mai bun lucru care se întâmplă în sectorul nostru de 30 de ani încoace. Pentru prima dată, Ministerul Culturii și Ministerul Finanțelor tratează echitabil întregul sector”, a declarat ea.

Vulcu spune că AROC susține înlocuirea procentului din bilet cu o sumă fixă și critică modul în care funcționează acum taxa.

„În momentul în care se aplică o taxă procentuală, de 5% pe fiecare bilet, practic statul taxa cultura […] iar acest timbru se aplica tuturor evenimentelor și biletelor din România. Prin reducerea acestei parafiscalități, statul lasă mai mulți bani în piață, în zona celor care organizează evenimentele”, a declarat Vulcu.

Ea spune că, în contextul inflației, „zona antreprenorială din cultură va reuși să supraviețuiască, pentru că altfel sectorul este aproape în colaps”.

Ea spune că, din punctul de vedere al organizatorilor, o taxă fixă ar putea duce la o colectare mai bună. „O taxă fixă de 2 sau 5 lei va colecta anumite sume și credem că gradul de conformare va fi mult mai mare. Noi credem că aceste sume vor fi plătite de toată piața și, prin conformare, volumul sumelor colectate va fi mai mare”, a declarat Vulcu. Ea dă ca exemplu și o prevedere din proiect: „Festivalurile plătesc 5 lei, dar dacă aduc 20% artiști europeni, dintre care 10% artiști tineri din România, taxa scade la 2 lei”, ceea ce „arată că statul înțelege rolul festivalurilor în dezvoltarea artiștilor”.

Pentru a explica de ce consideră actuala lege problematică, Vulcu dă următorul exemplu: „Există organizatori privați, dar mai ales instituții publice – precum filarmonicile – care oferă acces la prețuri reduse pentru pensionari, studenți și elevi. Practic, statul subvenționează, prin bugetul național sau local, accesul persoanelor vulnerabile la cultură. Este un demers absolut corect, având în vedere beneficiile sociale majore generate de facilitarea accesului la cultură”, a spus ea.

„În același timp, pentru aceste bilete deja reduse, există o lege în vigoare care aplică o taxă de 5%, direcționată către uniuni de creație, care sunt, în esență, entități private”, a explicat Vulcu.

„Se creează astfel o situație paradoxală: statul sprijină accesul la cultură pentru anumite categorii vulnerabile, dar, simultan, impune o taxă asupra aceluiași acces, inclusiv pentru pensionari, studenți și elevi, în beneficiul altor structuri”, a concluzionat ea.

Cum văd organizatorii de concerte colectarea banilor

În ceea ce privește colectarea banilor, Vulcu respinge ideea că statul ar prelua fondurile. Ea citează din proiect: „Unitățile plătitoare au obligația de a vira sumele […] în contul organismului de gestiune colectivă reprezentativ”.

„Noua ordonanță prevede că plata se face în contul organismului de gestiune colectivă reprezentativ, deci nu are absolut nicio legătură cu statul”, a spus ea. „Afirmația contrară este o dezinformare gravă și o formă de manipulare”.

Vulcu explică și cum ar funcționa sistemul: „UCMR-ADA va distribui sumele colectate din timbru către multiplele uniuni de creație. Aceasta colectează deja, de la întreaga piață muzicală, taxa pe drepturi de autor, care este distinctă de timbrul muzical”.

Ea spune că ideea este simplificarea procesului: „Ceea ce propune această ordonanță este simplificarea mecanismului de colectare […] făcând procesul mult mai transparent și mai ușor de controlat și verificat”, iar acest lucru ar putea duce „la o colectare semnificativ mai mare, concomitent cu scăderea poverii finale asupra contribuabililor”.

HotNews a încercat să îl contacteze telefonic pe ministrul Culturii pentru un punct de vedere, însă acesta nu a putut fi contactat până la momentul publicării articolului.