​NATO sugrumă Rusia. Șansa fără precedent odată cu aderarea Finlandei şi Suediei

Pe măsură ce NATO îşi remodelează strategia de răspuns la campania Rusiei din Ucraina, accesul la noi teritorii şi la infrastructura lor, odată cu aderarea Finlandei şi Suediei, deschide căi pentru aliaţi de a supraveghea şi de a contracara Moscova şi oferă o şansă fără precedent de a trata întreaga Europă de Nord-Vest ca pe un singur bloc, au declarat pentru Reuters o serie de diplomaţi şi experţi militari şi de securitate.

Finlanda face parte deja din NATO, iar marţi şi miercuri va participa pentru prima dată la un summit ca membru cu drepturi depline, în timp ce Suedia speră să adere şi ea în curând.

Deasupra unui pod de cale ferată care traversează un râu înspumat chiar în afara Cercului Arctic, muncitorii finlandezi lucrează la un proiect care va facilita legăturile dintre coasta atlantică a NATO din Norvegia şi noua sa frontieră cu Rusia.

„Vom îndepărta aproximativ 1.200 dintre acestea, unul câte unul”, spune şeful de şantier Mika Hakkarainen, ţinând în mână un nit.

Până în februarie 2022, electrificarea în valoare de 37 de milioane de euro a acestei scurte porţiuni de cale ferată – singura legătură feroviară între Suedia şi Finlanda – promitea pur şi simplu localnicilor şansa de a prinde un tren de noapte până la luminile strălucitoare ale Stockholmului. După ce Rusia a invadat Ucraina, acest lucru s-a schimbat.

Conexiunea rapidă până la granița cu Rusia

Îmbunătăţirile feroviare finlandeze din jurul oraşului Tornio, de la graniţa cu Suedia, sunt un exemplu. Urmând să fie finalizate anul viitor, acestea vor facilita aliaţilor trimiterea de întăriri şi echipamente de peste Atlantic la Kemijarvi, la o oră de mers cu maşina de la graniţa cu Rusia şi la şapte ore de bastionul nuclear şi bazele militare ruseşti de lângă Murmansk, în peninsula Kola.

Printre forţele bazate acolo, Flota de Nord a Rusiei include 27 de submarine, peste 40 de nave de război, aproximativ 80 de avioane de luptă şi stocuri de focoase nucleare şi rachete, arată datele colectate de Institutul Finlandez pentru Afaceri Internaţionale (FIIA). Într-un conflict militar cu NATO, principala sarcină a Flotei ar fi să asigure controlul asupra Mării Barents şi să oprească navele care aduc întăriri din America de Nord în Europa prin apele dintre Groenlanda, Islanda şi Marea Britanie.

Aici este un punct în care Finlanda poate ajuta NATO să reziste. „Este vorba de a contracara aceste diverse capacităţi din Nord”, a declarat pentru Reuters generalul-maior american în retragere Gordon B. Davis Jr. Pe lângă deschiderea oferită de teritoriul său, Finlanda cumpără activele potrivite, în special avioane de vânătoare, „pentru a adăuga valoare (apărării din nord-est) şi, sincer, într-un conflict, pentru a pune Rusia în pericol”, arată generalul.

Contribuţia Suediei va include, până în 2028, o nouă generaţie de submarine în Marea Baltică, despre care Fredrik Linden, comandantul flotilei de submarine din Suedia, spune că va face o mare diferenţă în protejarea infrastructurii vulnerabile de pe fundul mării şi în păstrarea accesului – în prezent, mari bătăi de cap în materie de securitate, aşa cum a arătat distrugerea, în septembrie 2022, a gazoductelor Nord Stream. „Cu cinci submarine putem închide Marea Baltică”, a declarat Linden pentru Reuters. „Vom acoperi părţile care ne interesează cu senzorii noştri şi cu armele noastre”, a explicat el.

Occidentul, cu 10 ani în urma Rusiei în Arctica

Analiştii spun că schimbarea nu este prematură. Rusia şi-a dezvoltat în mod activ capacităţile militare şi hibride în Arctica împotriva Occidentului, parţial sub acoperirea cooperării internaţionale în domeniul mediului şi al economiei, a declarat pentru Reuters directorul adjunct al FIIA, Samu Paukkunen. Institutul lui Paukkunen estimează că forţele armate occidentale sunt, din punct de vedere militar, cu 10 ani în urma Rusiei în Arctica. Chiar şi cu pierderile pe care Rusia le-a suferit în Ucraina, componenta navală a Flotei Nordice şi bombardierele strategice rămân intacte, arată Paukkunen.

Danemarca, membră a NATO, şi-a eliminat treptat flota de submarine în 2004, ca parte a unei măsuri de reducere a capacităţilor sale militare după încheierea Războiului Rece, şi încă nu a decis cu privire la investiţiile viitoare. Norvegia va comanda, de asemenea, patru noi submarine, iar livrarea primului submarin este prevăzută pentru 2029.

„Mi se pare că avem de recuperat ceva, pentru că nu am făcut-o cum trebuie în ultimii 25 de ani”, a declarat Sebastian Bruns, cercetător principal în domeniul securităţii maritime la Institutul pentru politica de securitate al Universităţii Kiel.

Harta securității se remodelează

Ambele evoluţii arată modul în care alianţa extinsă va remodela harta de securitate a Europei. Regiunea de la Marea Baltică, în sud, până în nordul superior ar putea deveni aproape integral o zonă de operaţiuni pentru NATO.

„Pentru NATO este destul de important să aibă acum întreaga parte nordică, să o vadă ca pe o piesă întreagă”, a declarat pentru Reuters locotenent-colonelul Michael Maus de la Comandamentul Aliat pentru Transformare al NATO. El a prezidat grupul de lucru care a condus integrarea militară a Finlandei în NATO.

„Cu naţiunile NATO (existente) Norvegia şi Danemarca, acum avem un întreg bloc. Şi dacă ne gândim la potenţiale planuri de apărare, pentru noi este un pas uriaş înainte să luăm acum în considerare o zonă integrală”, spune ofiţerul.

Acest lucru a devenit clar în luna mai, când Finlanda a găzduit primul său exerciţiu militar în Arctica în calitate de membru NATO, pe unul dintre cele mai mari terenuri de antrenament de artilerie din Europa, situat la 25 km deasupra Cercului Arctic.

Oraşul Rovaniemi, aflat în apropiere, cunoscut de turişti ca fiind casa lui Moş Crăciun, este, de asemenea, baza forţelor aeriene arctice ale Finlandei şi ar putea servi drept centru militar pentru regiune în cazul unui conflict. Finlanda investeşte 150 de milioane de euro pentru a reînnoi baza, ca să poată găzdui jumătate din noua sa flotă de 64 de avioane de luptă F-35, care ar urma să sosească din 2026.

Pentru manevrele din luna mai, aproape 1.000 de forţe aliate din Statele Unite, Marea Britanie, Norvegia şi Suedia au umplut autostrăzile slab circulate, alăturându-se celor aproximativ 6.500 de soldaţi finlandezi şi celor 1.000 de vehicule.

Căpitanul Kurt Rossi, ofiţer de artilerie de câmp al armatei americane, a condus o baterie care avea un lansator multiplu de rachete M270. Sistemul a fost expediat mai întâi din Germania, traversând Marea Baltică, apoi a fost transportat cu camionul aproape 900 km până în nord. „Nu am mai fost atât de aproape (de Rusia) şi nu am mai putut să ne antrenăm în Finlanda”, a spus Rossi.

Punctul slab al Finlandei

Dacă ar exista un conflict cu Rusia în zona Mării Baltice – unde Rusia are capacităţi militare semnificative la Sankt Petersburg şi Kaliningrad – culoarul de transport maritim pe care NATO l-a folosit pentru acest exerciţiu ar fi vulnerabil. Finlanda se bazează în mare măsură pe transportul maritim de marfă pentru toate proviziile sale – datele vamale arată că aproape 96% din comerţul său exterior este transportat prin Marea Baltică.

Legătura feroviară est-vest care traversează extremitatea nordică va deschide o alternativă, care s-ar putea dovedi crucială.

„Cred că ruşii pot întrerupe destul de uşor transportul de marfă pe mare, aşa că, practic, această rută nordică este singura rută accesibilă după aceea”, a declarat Tuomo Lamberg, manager pentru operaţiuni transfrontaliere la Sweco, compania suedeză care proiectează electrificarea.

Ce se va întâmpla odată cu aderea Suediei

Dar şi acest risc s-ar putea să se diminueze atunci când Suedia va adera la NATO.

Comandantul Linden îi arată reporterului cabina căpitanului de pe un submarin Gotland, unul dintre cele patru submarine aflate în prezent în flota suedeză, care va ridica la 12 numărul total al flotei de submarine NATO în ţările de la Baltica până în 2028.

Institutul Kiel se aşteaptă ca Rusia să adauge între unul şi trei submarine în următorii ani, pentru a ajunge la un total de patru submarine în Baltica, alături de flota sa de şase nave de război moderne. Capacităţile sale de la Kaliningrad includ, de asemenea, rachete balistice cu rază medie de acţiune.

„Acesta poate fi cel mai singuratic loc din lume”, spune Linden, care a fost căpitanul navei submarine timp de mulţi ani. Într-o misiune obişnuită, care durează două-trei săptămâni, nu există nicio comunicare cu cartierul general, explică el.

Submarinele din clasa Gotland, ca şi submarinele moderne germane Type 212, vor fi printre cele mai avansate submarine nenucleare ale NATO şi pot rămâne în afara portului pentru o perioadă semnificativ mai lungă decât majoritatea celorlalte modele convenţionale, a explicat cercetătorul Bruns.

„Aş spune, fără îndoială, că submarinele din clasa Gotland şi cele germane Type 212 sunt cele mai capabile submarine nenucleare din lume”, spune el.

„Nu există nimic care să le învingă, la propriu. În ceea ce priveşte cât de silenţioase sunt, motoarele pe care le folosesc, sunt deosebit de silenţioase şi foarte manevrabile”, adaugă el.

În războiul submarin, spune comandantul Linden, întrebarea principală este unde se află adversarul. Un membru al echipajului neglijent care scapă o cheie sau trânteşte o uşă de dulap poate duce la detectarea navei. „Noi vorbim în linişte la bord”, explică Linden. „Nu ar trebui să credeţi filmele în care se strigă ordine”, adaugă el.

Rolul submarinelor suedeze

Submarinele Gotland au baza la Karlskrona, la aproximativ 350 km peste Marea Baltică de Kaliningrad. Cu o medie de 1.500 de nave pe zi care trec prin Marea Baltică, conform Comisiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, aceasta este una dintre cele mai aglomerate căi maritime din lume – şi există într-adevăr o singură cale de ieşire, Marea Kattegatt dintre Danemarca şi Suedia.

Această cale maritimă, puţin adâncă şi aglomerată, poate fi accesată doar prin trei strâmtori înguste, pe care submarinele nu le pot trece fără a fi detectate.

Dacă vreuna dintre strâmtori ar fi închisă, traficul maritim de mărfuri către Suedia şi Finlanda ar fi grav afectat, iar statele baltice ar fi complet izolate. Dar, cu Suedia în alianţă, acest lucru poate fi mai uşor de prevenit, deoarece submarinele suedeze se vor adăuga la puterea de ascultare a NATO.

Linden spune că echipajul de pe Gotland poate auzi uneori navele ruseşti. Raza de deplasare a sunetului variază parţial în funcţie de anotimpuri. Iarna, a spus el, se poate auzi până la insula Oeland – puţin mai mult decât distanţa dintre Londra şi Birmingham în Marea Britanie.

„Poţi să te afli în afara Stockholmului şi să auzi zornăitul lanţului de pe geamandura nordică din Oelad”, povesteşte Linden. „În timpul verii poţi auzi poate până la o distanţă de 3.000 de metri”, adaugă el.

Provocări pentru NATO

Până în 2028, odată ce Suedia va lua în primire un nou model de navă submarin, această capacitate va creşte. Noua clasă de submarine, cunoscută sub numele de A26, va permite echipajelor submarinelor să desfăşoare vehicule operate de la distanţă (ROV), scafandri de luptă sau sisteme autonome de orice fel, fără a pune submarinul sau echipajul în pericol, a explicat Bruns.

„În funcţie de misiune, ar putea fi un ROV care să protejeze o conductă sau un cablu de date, ar putea fi scafandri de luptă care să coboare la ţărm la adăpostul întunericului, ar putea fi aproape orice”, exemplifică expertul.

Această capacitate va creşte sfera de acţiune a Suediei pentru a controla intrările şi ieşirile prin Marea Baltică.

„Dcă număraţi toate forţele, cu Germania în frunte şi cu Suedia şi Finlanda venite la bord, toate acestea au schimbat într-adevăr echilibrul în Marea Baltică destul de semnificativ”, spune Nick Childs, expert în forţe navale şi securitate maritimă la Institutul Internaţional pentru Studii Strategice.

„Ar face foarte dificil pentru flota rusă din Marea Baltică să opereze în mod liber”, subliniază el. „Totuşi, ea încă ar putea să aducă provocări pentru NATO”, avertizează exertul. (news.ro)