Încă 4 români au murit de gripă, inclusiv un bărbat de 40 de ani, fără alte afecțiuni. Numărul victimelor a urcat la 43

​​43 de români au murit de gripă de la începutul acestui sezon, boala făcând 4 noi victime în weekend: un bărbat de 40 de ani din Giurgiu, care nu avea alte afecțiuni, și alte 3 persoane care aveau condiții medicale preexistente (sufereau de alte afecțiuni): o femeie de 87 de ani din Iași, un bărbat de 49 de ani din Brăila și un bărbat de 93 de ani din București. Ministerul Sănătății ar urma să anunțe mâine dacă sunt sau nu întrunite condițiile pentru a declara epidemie de gripă în România.

Cele mai recente 4 decese cauzate de gripă:

40. Femeie in varsta de 87 de ani, din jud.Iasi, confirmata cu virus gripal tip A, in curs de subtipare, avand conditii medicale preexistente, dar nevaccinata anti-gripal.

Data decesului: 27/01/2019

41. Barbat in varsta de 49 de ani, din jud.Braila, confirmat cu virus gripal tip A, in curs de subtipare, avand conditii medicale preexistente, dar nevaccinat anti-gripal.

Data decesului: 24/01/2019

42. Barbat in varsta de 93 de ani, din mun.Bucuresti, confirmat cu virus gripal tip A, nesubtipat, avand conditii medicale preexistente, dar nevaccinat anti-gripal.

Data decesului: 25/01/2019

43. Barbat in varsta de 40 de ani, din jud.Giurgiu, confirmat cu virus gripal tip A, nesubtipat, fara conditii medicale preexistente cunoscute si cu antecedente vaccinale necunoscute (neasigurat).

Data decesului: 24/01/2019

• Sorina Pintea: Autoritățile acționează deja ca în cazul unei epidemii

Ministerul Sănătății ar urma să anunțe, în cursul zilei de mâine sau cel târziu miercuri, dacă sunt întrunite condițiile pentru a declara epidemie de gripă în România – au fost două săptămâni epidemice, iar dacă urmează și a treia săptămână, va fi declarată epidemie de gripă.

Pentru a putea declara epidemie este nevoie de 3 săptămâni în care numărul cazurilor diagnosticate să fie mai mare decât numărul cazurilor estimate.

Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a precizat, vinerea trecută, că ministerul nu va lua măsuri suplimentare în cazul în care va fi declarată epidemie de gripă, deoarece autoritățile acționează, deja, la fel ca în cazul unei epidemii. Sorina Pintea a adăugat că nu se va lua măsura închiderii școlilor, ci „fiecare școală, fiecare clasă va putea cere suspendarea cursurilor dacă 20% dintre copii lipsesc (din cauza gripei – n.red.). Se vor închide punctual, acolo unde sunt probleme, Ministerul Educației și Inspectoratul Școlar pot decide acest lucru.”

Sorina Pintea a amintit că „suntem în plin sezon gripal, ca în fiecare an în această perioadă. Am avut două săptămâni cu caracter epidemic. Conform specialiștilor, suntem în pragul unei epidemii.”

„În fiecare an, în această perioadă are loc o circulație a virusului gripal. Eu nu cred că trebuie să facem din asta un caz special”, spune ministrul Sănătății, adăugând că cel mai bun lucru care se poate face în această situație este respectarea recomandărilor specialiștilor în acest caz. Sorina Pintea a subliniat că „nu este o surpriză că în fiecare iarnă avem gripă”.

Cum te ferești de gripă. Sfaturile specialiștilor, repetate și de ministrul Sorina Pintea în conferința de presă:

• Consultarea medicului de familie pentru simptome care sugerează gripa, inclusiv pentru a stabili o eventuala indicaţie de spitalizare;

• Izolarea voluntară la domiciliu a persoanelor care prezintă simptomatologie asemănătoare gripei;

• Respectarea etichetei tusei și strănutului (utilizarea de batiste de unică utilizare sau tuse/strănut la nivelul părții interne a articulației cotului);

• Igiena adecvata a mâinilor, in vederea reducerii răspândirii virusului;

• Evitarea aglomerațiilor și limitarea organizării de evenimente;

• Triaj epidemiologic zilnic in orice tip de colectivitate, inclusiv pentru personalul medico-sanitar și auxiliar, cu scoaterea temporara din colectivitate a celor depistați cu simptomatologie respiratorie;

• Limitarea accesului vizitatorilor în spitale, in special în secțiile cu risc;

• Purtarea echipamentului de protecție adecvat (măști, mănuși, halate) de către vizitatori și personalul medical;

• Continuarea vaccinării antigripale.

Ministrul Sănătății a ținut, de asemenea, să sublinieze că cea mai sigură metodă de evitare a îmbolnăvirilor, potrivit specialiștilor, este vaccinarea anti-gripală și a amintit că „vaccinul anti-gripal nu este introdus în schema obligatorie, dar recomandarea specialiștilor este să ne vaccinăm.”Sorina Pintea a precizat că Ministerul Sănătății a comandat, în acest an, 1,3 milioane de doze de vaccin anti-gripal, în condițiile în care estimarea de doze necesare era de 1,1 milioane. Estimarea Ministerului Sănătății se face în funcție de numărul persoanelor încadrate în categoriile de risc – în special copii și persoane în vârstă, care primesc vaccinul, la cerere, de la medicul de familie. Ministrul Sănătății a subliniat că și pentru cadrele medicale există recomandarea să se vaccineze, acolo unde nu sunt contraindicații.

În acest moment, cea mai mare parte a persoanelor vaccinate – aproximativ 800.000 – sunt persoane din grupa de risc cu vârsta de peste 65 de ani, a precizat ministrul Sănătății.

• De ce România nu a declarat epidemie de gripă, precum Ungaria și Bulgaria

România nu întrunește, în acest moment, în ciuda exploziei de cazuri din ultima perioadă, criteriile pentru declararea oficială a unei epidemii de gripă, care nu sunt stabilite de fiecare țară în parte, ci de Organizația Mondială a Sănătății. Unul dintre cele mai importante este înregistrarea a 1.500 de cazuri la fiecare 100 de mii de locuitori. Ne-am putea confrunta, însă, cu o epidemie de gripă peste doar o săptămână.

Măsurile de prevenție nu diferă, însă, foarte mult în cazul unei epidemii, comparativ cu cele luate în acest moment, au explicat, pentru HotNews.ro, specialiștii Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică.

Ultimele două săptămâni au fost caracterizate de specialiștii Institutului Național de Sănătate Publică drept săptămâni epidemice, însă pentru declararea unei epidemii este nevoie de succesiunea a cel puţin 3 săptămâni epidemice.

Ce înseamnă săptămână epidemică – creştere de minim 20% a numărului de îmbolnăviri faţă de nivelul aşteptat (media aritmetica a numărului de cazuri raportate în trei săptămâni anterioare) şi cel puţin 10% virusuri gripale aparţinând aceluiaşi subtip în izolatele din totalul produselor patologice testate, potrivit specialiștilor Institutului Național de Sănătate Publică.

Pentru o perioadă epidemică este nevoie, însă, de succesiunea a cel puţin 3 săptămâni epidemice (ce îndeplinesc criteriile de mai sus).

Două țări vecine României, Bulgaria și Ungaria, au declarat, săptămâna trecută, epidemie de gripă, însă ambele îndeplinesc condițiile Organizației Mondiale a Sănătății. Ungaria a declarat epidemie la nivel național, iar Bulgaria la nivelul a 8 județe.

Criterii de evaluare a formelor de manifestare a gripei, agreate de Organizația Mondială a Sănătății (sursa: Centrul National de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile):

• focar local – creșterea morbidității peste nivelul așteptat la nivel local (județ) sau focare în două sau mai multe colectivități din județ, cu confirmări de laborator.

• activitate regională – creșterea morbidității peste nivelul maxim așteptat în unul sau mai multe județe din teritoriul de supraveghere regional, dar numai cu confirmări de laborator.

• săptămână epidemică – creștere de minim 20% a numărului de îmbolnăviri față de nivelul așteptat (media aritmetică a numărului de cazuri raportate în trei săptămâni anterioare) și cel putin 10% virusuri gripale aparținând aceluiași subtip în izolatele din totalul produselor patologice testate.

• perioadă epidemică – succesiunea a cel puțin 3 săptămâni epidemice (care îndeplinesc criteriile de mai sus).

• epidemie extinsă – creșterea morbidității peste nivelul maxim așteptat în una sau mai multe regiuni, populația însumată a acestor regiuni totalizând 50% sau mai mult din populația totală a țării, cu confirmări de laborator în toate zonele în care se înregistrează creșteri ale numărului îmbolnăvirilor.