Neandertalienii din vestul Europei au murit din cauza inaspririi climei

Neandertalienii din Europa de vest au fost distrusi mai degraba de clima ostila, decat de invazia oamenilor moderni, arata noile cercetari. Aceasta noua descoperire este rezultatul unui studiu coordonat de Eugene Morin, profesor la Trent University din Ontario, Canada, citat de National Geographic.

Din cauza frigului si a scaderi surselor de hrana, populatia neandertaliana a intrat in declin in urma cu 40.000 si 35.000 de ani, arata studiul. Oamenii moderni s-au asezat in vestul Europei mai tarziu decat se stia pana acum.

Descoperirile vin ca o provocare a teoriei care spunea ca neandertalienii au migrat din Africa spre Europa acum 40.000 de ani si i-au eliminat repede pe „verii” lor mai solizi si cu corpurile acoperite de par. In schimb, teoria arata ca neandertalienii au dat viata primilor oameni moderni din Europa.

Neandertalienii erau stramosii preistorici ai vest-europenilor, a spus Eugene Morin, profesor la Trent University din Ontario, Canada, autorul noului studiu. Morin sustine ca populatia neandertaliana s-a stins gradual, odata cu schimbarile mediului, care a inceput sa fie din ce in ce mai neprietenos.

Inconvenientele climei i-au facut insa pe unii neandertalieni sa se adapteze si sa dezvolte caracteristici intalnite mai tarziu la oamenii moderni. „Neandertalienii s-au adaptat la conditiile mai aspre, extinzandu-si relatiile sociale, un proces care a permis extinderea „trasaturilor moderne” in fondul comun genetic” – a spus Morin.

Unii oameni moderni au migrat in Europa in aceasta perioada, „dar nu cred ca s-a intamplat la o scala larga, asa cum au sustinut mai multi oameni de stiinta”, a afirmat Morin. Un astfel de influx probabil ca s-a petrecut acum 10.000 de ani, odata cu raspandirea agriculturii in Estul Mijlociu.

Noul studiu, publicat in Proceduri ale Academiei Nationale de Stiinta se bazeaza pe ramasitele mamiferelor din Saint Cesaire, a un Sit din epoca de piatra, asezat in sudul Frantei. Analiza oaselor gasite acolo sugereaza o descrestere a varietatii mamiferelor mari, pe care care vanatorii preistorici le tinteau. Speciile prada gasite in sit includeau bizoni, cai, caprioare rosii si reni.

Spre deosebire de alte specii, renii au inceput sa creasca in numar acum 40.000 de ani, arata probele. Procentul de oase de ren, datand acestei perioade a crescut de la 35% la 87%. Ramasitele rozatoarelor de tundra, a soarecilor arata ca dintr-o data vremea a inceput sa fie mai rece.

„Acum aproape 40.000 de ani diversitatea animalelor care puteau fi vanate a scazut drastic iar acest lucru ar fi putut avea impact asupra populatiei”, sustine Morin. Aceasta perioada corespunde primei jumatati a Paleoliticului, o perioada de tranzitie marcata de schimbari semnificative in cultura umana timpurie, incluzand folosirea de unelte de piatra mai sofisticate”, a mai spus el.

„Insa, existau mai putini oameni dupa tranzitie decat inainte”, sustine antropologul Eugene Morin.

Paul Mellars, profesor de evolutie umana la Universitatea din Cambridge, Marea Britanie, spune ca noul studiu aduce o analiza buna a faunei mamiferelor si a climei in perioada de tranzitie. „Noile descoperiri sunt acoperite de probe care arata o scadere dramatica a temperaturii cu cel putin 8 grade Celsius”, spune Mellars.