Nepoata falsilor liberali (de Dan Tapalaga)

Liberalii Nicolai si Melescanu s-au comportat, miercuri, in Senatul Romaniei ca doi gainari prinsi cu sacul iesind din cotet.

Cei doi au inviat pentru o zi comunismul ordinar cu toate ingredientele lui detestabile: aroganta, dispret, fete grotesti, nepotism, faradelege. Matusa si-a „bagat” nepoata in Senat cum isi „baga” secretarul de partid picioarele in lege si isi angaja rudele gestionari de cooperativa, directorasi de intreprindere, iar pe cei mai incuiati ii lua argati pe la partid.

Din cite se aude, senatoarea PNL Norica Nicolai cauta sa-si oploseasca nepotica intr-un loc caldut de prin Senat. Pina s-o „aranjeze” si sa puna „o vorba”, matusica si-a lasat nepotica in fotelul ‘mneaei sa „seada mumos”.

Nepotica din Fundulea, jurista de meserie si fetita de directoras, s-a visat pentru o clipa senatoreasa votind solem legi, a virit cartela in sistemul de vot si a apasat haotic pe butoane „sa vada cum merg”. Butoanele, surpriza, mergeau, si nepotica, bravooo, a votat. Numai ca, ghinion, ziaristii au filmat-o cum se zbenguia neastimparata in fotel si se juca cu cartela.

Matusica s-a facut foc si para pe ziaristi si i-a trimis sa „scrie despre inundatii”, iar in gind i-a expediat probabil la originile Dunarii. N-am vazut in viata mea mai multa obraznicie, nesimtire si aroganta cite s-au revarsat luni de pe chipurile liberalilor Norica Nicolai si Teodor Melescanu. Au negat evidente, au jignit ziaristi, au mintit si au ris in fata.

Cei doi, altminteri, vajnici „anticomunisti” de rit nou, alergind toata ziua cu principiul democratiei in gura, au zdrobit miercuri Parlamentul in picioare in vazul intregii natiuni.

Tupeul si sigurata de sine ale Noricai Nicolai si ale lui Teodor Melescanu se pot explica doar printr-o structura interioara iremediabil defecta, infectata de comunism si, ulterior, de bolile postcomunismului: demagogie, aroganta si convingerea ca fac parte dintr-o casta superioara, ca sint cei mai egali dintre egali.

Ei sint democraturistii, nomenclaturistii democratiei, un grup de privilegiati mai presus de legi si de reguli. Ei perpetueaza si ajuta sa supravietuiasca bolile si demonii unui regim pe care astazi il condamna in gura mare, mai mult dintr-un meschin calcul politic, si prea putin din convingere.

Este trist sa vezi cum Melescanu a trecut prin diplomatie ca gisca prin apa, cum de costumul ponosit de activist nu s-a lipit nici un reflex occidental, cum mintea de la o secunda la alta fara sa clipeasca.

Este revoltator sa vezi cum Norica Nicolai, un critic aspru al reformelor din Justitie, exprima un urias dispret fata de cele mai simple reguli, plimbindu-si cu ostentatie si indolenta maxima o rubedenie prin Parlament, care, culmea, mai si voteaza in locul unui senator.

Un test interesant pentru Tariceanu, seful ei de partid: o va sanctiona sau o va tine in brate, sporindu-i iluzia intangibilitatii?