New York Times: Cine va fi următorul șef al NATO după plecarea lui Stoltenberg? / Klaus Iohannis nu este menționat pe lista candidaților

Mandatul lui Jens Stoltenberg la conducerea NATO se va încheia în septembrie 2023, iar jocul între aliați legat de succesorul acestuia a început, scrie The New York Times, care dezvăluie, citând surse, cine care ar fi candidații pentru această funcție. Numele lui Klaus Iohannis nu s-ar afla pe această listă.

Într-un articol semnat de Steven Erlanger, The New York Times scrie, citând oficiali americani, că un prim candidat apărut la Washington ar fi Chrystia Freeland, în vârstă de 54 de ani, vicepremier și ministrul de Finanțe al Canadei. Fostă jurnalistă, căsătorită cu un reporter The New York Times, ea a fost și ministrul de Externe al Canadei.

Statele Unite nu propun un candidat american, fiind aproape o regulă ca un general american să fie comandantul suprem al forțelor aliante în Europa.

Publicația americană scrie că, deloc surprinzător, Uniunea Europeană ar dori ca următorul șef al NATO să fie dintr-o țară membră – 21 din cele 27 de state ale sale sunt membre ale alianței nord-atlantice.

Deși europenii nu s-au unit încă în jurul unui singur nume, au și ei mai mulți candidați puternici, conform The New Yourk Times. Printre aceștie, s-ar număra:

• Premierul Estoniei, Kaja Kallas (45 de ani)
• Președintele Slovaciei, Zuzana Caputova (49 de ani)
• Kolinda Grabar-Kitarovic (54 de ani), președinte al Croației în perioada 2015-2020

Și Marea Britanie, care a părăsit Uniunea Europeană, dar nu NATO, va încerca să își impună propriul candidat, favorit fiind actualul ministru al Apărării Ben Wallace (52 de ani).

Pe lista prezentată de The News York Times nu se află și numele președintelui Klaus Iohannis.

În luna februarie, Deutsche Welle și DPA scriau că, deși nu există un favorit clar pentru conducerea NATO, după plecarea lui Stoltenberg, numele preşedintelui Klaus Iohannis s-ar afla pe lista posibililor candidați.

De altfel, nu a fost prima oară când numele lui Iohannis a fost pus pe o listă a posibililor candidați.

În iulie 2021, Politico.eu scria că unul dintre factorii de decizie este ca țara de origine a unui anumit candidat la funcția de secretar general să îndeplinească obiectivul NATO de a cheltui 2% din PIB pentru apărare, indicator simbolic, dar important.

”România este un alt aliat NATO care atinge pragul de 2 la sută, dându-i președintelui Klaus Iohannis potențial o șansă la funcția de secretar general, deși România ar putea fi privită ca un pic prea agresivă față de Rusia”, nota Politico.eu atunci.

Totodată, sursa citată mai scria atunci că, după 72 de ani de la înființarea celei mai puternice alianțe militare din lume, mulți cred că a venit vremea ca aceasta să fie condusă de o femeie.

Întrebat de un jurnalist, în luna iulie a acestui an, dacă ar accepta o eventuală propunere pentru șefia NATO, Klaus Iohannis a răspuns: ”Dacă mi s-ar face o astfel de propunere, aș evalua-o foarte serios și aș face o declarație publică”.

În prezent, România ocupă poziția de secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană deținând această funcție din toamna anului 2019. Mandatul adjunctului nu este unul fix, dar poate depinde și de mandatul secretarului general care este unul de patru ani. Ultimii doi au avut câte un mandat de câte doi ani, dar în trecut au fost adjuncți cu mandate care au durat și patru-cinci-șase ani.