Ce facem când ChatGPT ne dezinformează, cum s-a întâmplat cu festivalul de la Jurilovca
Și reclamele din conversații.
The Fix
În weekend, localitatea Jurilovca s-a trezit cu peste zece autocare și cu numeroși turiști veniți cu mașinile personale. Oamenii veniseră la Festivalul Borșului Lipovenesc. Doar că festivalul nu exista. Ediția din 2026 nu fusese organizată. Primarul comunei, Eugen Ion, spune că Primăria nu anunțase niciun festival și că, de-a lungul verii, mai multe agenții de turism promovaseră excursii la eveniment, cu date diferite.
În plus, unii dintre turiști au spus că au întrebat ChatGPT dacă festivalul se ține. Iar răspunsul a fost da. Primăria a făcut chiar ea testul și a primit același răspuns greșit: festivalul ar fi urmat să aibă loc în acel weekend.
Oamenii au tratat răspunsul primit de la ChatGPT ca pe o confirmare a realității și au făcut ceva foarte concret pe baza lui.
Cazul Jurilovca e un exemplu care ilustrează o schimbare importantă în felul în care folosim internetul. Din ce în ce mai mulți oameni nu mai caută doar informații în Google, ci întreabă direct un chatbot. Reuters Institute a constatat în 2026 că proporția oamenilor care folosesc chatboturile pentru a se informa despre știri a crescut de la 7% la 10% la nivel global într-un singur an. Nu este încă principala sursă de știri pentru majoritatea oamenilor (doar 1% spun că AI-ul este principala lor sursă) dar tendința este clară, mai ales în rândul tinerilor. Iar oamenii nu folosesc chatboturile doar pentru a primi știri: le cer să explice, să rezume, să compare și chiar să evalueze dacă o sursă este de încredere.
Într-un sondaj Pew din 2026, 42% dintre adulții americani care folosesc chatboți spun că îi folosesc pentru a căuta informații, iar 13% îi folosesc pentru a primi știri. Conform unui studiu Deloitte despre utilizarea GenAI în Europa, 47% dintre utilizatorii acestor instrumente au spus că le folosesc pentru căutare și colectarea de informații. Chatboturile încep să ocupe exact locul pe care îl ocupa înainte motorul de căutare: devine intermediarul prin care ajungem la informație. Orice fel de informație.
Chatboturile pot transforma informații vechi, neverificate sau pur și simplu greșite într-un răspuns care pare autoritar prin prisma exprimării sale. Iar ceea ce se întâmplă online poate amplifica problema: o informație falsă publicată de un site poate fi copiată de alte site-uri, preluată în postări, indexată și apoi folosită de un sistem AI.
Îmi e greu să cred că se va schimba radical comportamentul online al oamenilor sau că chatboturile vor fi eliminate prea curând ca mod de a căuta informații. Însă cred că putem face asta într-un mod mai sigur.
Regula de bază de la care ar trebui să pornim e foarte simplă: nu trata răspunsul chatbotului ca pe sursă, ci ca pe punctul de plecare pentru găsirea sursei. Dacă întrebi „Are loc Festivalul Borșului Lipovenesc în 2026?”, răspunsul „da” nu ar trebui să fie sfârșitul căutării. Ar trebui să fie începutul ei. Pune și alte întrebări: de unde știi? Care este sursa? Unde a anunțat organizatorul asta?
De altfel, poți să-i ceri chatbotului să facă exact acest lucru. În loc să întrebi doar „Când are loc festivalul?”, poți să formulezi întrebarea astfel: „Verifică dacă festivalul are loc în 2026. Folosește cu prioritate surse oficiale și identifică organizatorul. Dă-mi linkul către sursa primară care confirmă data. Dacă nu există o confirmare oficială, spune-mi explicit că informația nu este verificată.” Sunt niște extra indicii care îl vor ajuta să ajungă la un răspuns mai bun.
E o diferență mică de formulare, dar importantă. În primul caz îi ceri AI-ului un răspuns. În al doilea îi ceri să-ți arate dovezile pentru răspunsul respectiv. Iar dacă informația contează suficient de mult încât să-ți cumperi un bilet de avion, să pleci într-o excursie sau să iei o decizie importantă, merită să faci încă un pas și să verifici tu sursa originală.
E bine, în general, să fim puțin mai circumspecți față de răspunsurile care sună prea bine. Un chatbot poate să adauge un „conform informațiilor disponibile…” și să continue cu o explicație foarte convingătoare. Formularea asta nu înseamnă că informația a fost verificată. Siguranța cu care este spus un lucru nu este o măsură a cât de adevărat este.
Așa că, de acum înainte, când folosești AI-ul pentru ca să afli ceva important, încearcă trei întrebări simple: Care este sursa? Care este sursa originală? Și cât de recentă este? Dacă nu primești un răspuns clar la ele, nu înseamnă neapărat că informația este falsă. Înseamnă doar că încă nu ai motive suficiente să o consideri adevărată.
Un alt lucru important este să nu-i dai voie să umple golurile. Cel mai bine e să-i spui explicit: „Dacă nu găsești suficiente dovezi, spune că nu știi. Nu completa informațiile lipsă prin presupuneri.” Nu garantează că chatbotul nu va greși, dar îi transmite că un „nu știu” este un răspuns acceptabil.
În general, ar fi bine să verifici informațiile care se schimbă repede. Dacă întrebi despre un zbor, un tren, programul unui eveniment, prețul unui produs, o lege, un regulament sau orice altceva care se poate modifica de la o săptămână la alta, sursa oficială rămâne mai importantă decât răspunsul AI.
În general, cu cât consecințele unei greșeli sunt mai mari, cu atât trebuie să verifici mai mult. Dacă întrebi AI-ul ce film să vezi diseară, poți să-i dai libertate. Mai rău decât să-ți recomande Teambuilding, ce se poate întâmpla?
Dacă îl întrebi dacă ai nevoie de viză, dacă o companie aeriană îți permite să iei un anumit obiect în bagaj, dacă o instituție a schimbat o regulă sau dacă un medicament este potrivit pentru tine, nu te opri la răspunsul chatbotului. Verifică direct la instituția, compania sau specialistul care are autoritatea asupra informației respective.
Un chatbot poate fi un instrument extraordinar pentru a sintetiza, explica și organiza informații, dar tocmai pentru că face asta atât de convingător, trebuie să păstrăm noi ultimul pas: verificarea.
Continuarea e disponibilă doar pentru membrii HotNews Premium.
