Cinci cărți care te ajută să înțelegi internetul mai bine

Și audiobook-uri pe Spotify.

The Fix

Am tot mai frecvent în cap o poză de care dau din când în când pe net. E o fotografie cu un birou al unui adolescent din anii 2000, cu un PC, unitate centrală, boxe, tastatură, mouse cu fir etc. Tot tacâmul. E un birou mare, cu multe compartimente, un birou necesar ca să cuprindă toate componentele unui PC. Și de obicei poza vine însoțită de textul „Mai țineți minte când internetul era un loc?”.

Realitatea e că internetul nu mai e de mult un loc. E întreg mediul înconjurător. Nu mai există „viața reală” și mediul online. Mediul online e viața reală. Îl folosim ca să muncim, ca să ne informăm, să ascultăm muzică, să ne găsim parteneri, să facem cumpărăturile etc. 

Deși petrecem atât de mult timp online și internetul a devenit o parte integrantă a vieții noastre de zi cu zi, vorbim totuși de o tehnologie care s-a dezvoltat rapid în ultimii 20+ ani și pe care abia începem să o înțelegem cu adevărat.

Știm că algoritmii ne recomandă conținut, dar mai puțin despre cum ne schimbă gusturile. Știm că rețelele sociale ne pot afecta atenția, dar e mai greu de separat ce e știință reală și ce e, de fapt, doar un mit.

Algoritmii influențează și felul în care vorbim, iar comunitățile online pot să transforme frustrări personale în ideologii și identități politice. Internetul e infrastructura culturală în care ne formăm opiniile, preferințele și chiar imaginea despre noi înșine. 

Am ales cinci cărți care privesc internetul din unghiuri diferite. Nu sunt toate despre tehnologie și nici nu trebuie citite ca niște manuale despre cum funcționează Facebook, TikTok sau Google. Împreună însă spun o poveste destul de bună despre cum am ajuns aici: de la creier și atenție, la limbaj, muzică, radicalizare și cultura online.

Dacă vreți mai multe recomandări de cărți, recomand newsletterul colegei Alexandra Rusu, HotBooks.

Iar pentru a avea acces la toate articolele și investigațiile HotNews, toate newsletterele sau reduceri la cărțile publicate de editura ZYX Books, abonează-te la HotNews Premium. Cei care-și fac abonament pe un an vor primi și un abonament la The New York Times. 

Unlocked: The Real Science of Screen Time, de Pete Etchells

Cred că cel mai bun loc de unde să începem e chiar întrebarea care ne preocupă cel mai des: cât rău ne face, de fapt, internetul? E o întrebare extrem de dificilă, cu un răspuns mult mai nuanțat decât am crede. 

În Unlocked, psihologul Peter Etchells trece prin cercetările relevante despre timpul petrecut în fața ecranelor, rețele sociale, atenție, ideea de dependență digitală și efectele pe care le au acestea asupra sănătății mintale. Vă avertizez din start că nu e încă o carte care să ne spună cât rău ne fac telefoanele, rețelele sociale etc. Pentru că realitatea e mai complicată de atât. Multe dintre afirmațiile pe care le auzim despre cât de dăunătoare sunt smartphone-urile sunt mai puțin susținute de dovezi științifice concrete decât am crede. 

E o carte utilă dacă vrei să înțelegi cum ar trebui să gândim despre tehnologie. În loc să iei fiecare minut petrecut în fața ecranului ca ceva rău, Etchells te face să te întrebi ce faci de fapt în acele minute, de ce o faci și ce obții din asta.

Algospeak: How Social Media is Transforming the Future of Language, de Adam Aleksic

Internetul modelează felul în care vorbim. Lingvistul Adam Aleksic pornește de la algospeak (cuvinte și expresii inventate sau modificate pentru a trece de filtrele platformelor) și ajunge la o transformare mult mai largă a limbajului online. Meme-urile, slang-ul, „brainrot”-ul, sufixurile „-core”, emoji-urile și limbajul propriu al unor comunități online fac parte dintr-un proces în care algoritmii influențează felul în care comunicăm.

Algospeak te ajută să înțelegi cum platforme precum Instagram sau TikTok participă activ la evoluția limbajului.

Mood Machine: The Rise of Spotify and the Costs of the Perfect Playlist, de Liz Pelly

Dacă ai Spotify, probabil că te gândești la el ca la un serviciu care îți oferă acces la aproape toată muzica din lume. Mood Machine te face să-l privești altfel: ca pe o companie care a contribuit la transformarea felului în care ascultăm, descoperim și evaluăm muzica. 

Liz Pelly reconstruiește ascensiunea Spotify și urmărește cum playlisturile, personalizarea, autoplay-ul și recomandările algoritmice au schimbat industria muzicală, folosind interviuri cu peste 100 de oameni din industrie, foști angajați Spotify și muzicieni.

Algoritmul nu doar îți livrează ceea ce îți place; poate contribui la definirea lucrurilor care ajung să-ți placă. Cartea, folosindu-se de exemplul Spotify, te ajută să înțelegi una dintre marile transformări ale internetului: am trecut de la un model în care aveam acces la aproape orice și alegeam singuri ce consumăm la unul în care algoritmii aleg tot mai mult ce ajunge în fața noastră.

Black Pill: How I Witnessed The Darkest Corners of the Internet Come to Life, de Elle Reeve

E cea mai dificilă carte din această listă și trebuie spus din start că nu e o lectură light. Jurnalista CNN Elle Reeve produce o investigație de zile mari despre dezvoltarea extremei drepte în mediul online, misoginie, ideologia supremației albe și comunitățile care au reușit să transforme idei aparent marginale în fenomene politice vizibile. Cartea urmărește fenomenul din interior și încearcă să ofere o explicație privind felul în care oameni obișnuiți ajung să fie atrași într-un ecosistem construit în jurul radicalizării.

E important să înțelegem cum funcționează radicalizarea online, iar modelul american ne oferă indicii importante. Există comunități, meme-uri, limbaj intern, recompense sociale și mecanisme de apartenență care pot face ca o persoană să alunece treptat spre idei din ce în ce mai radicale. Cartea ne arată fața întunecată a mediului online: aceleași mecanisme care ne pot ajuta să găsim oameni cu aceleași interese sau aceleași hobby-uri ne pot ajuta să găsim și persoane care ne validează cele mai periculoase frustrări.

Extremely Online: The Untold Story of Fame, Influence and Power on the Internet, de Taylor Lorenz

Jurnalista Taylor Lorenz urmărește istoria culturii online și ascensiunea creatorilor de conținut, de la primele comunități și bloguri până la YouTube, Twitter și economia influencerilor. Internetul nu a creat doar noi platforme de comunicare, ci o nouă formă de faimă, putere și surse de venit.

Influencerii au devenit parte din economie, marketing, entertainment și politică. Iar faima nu mai trebuie să treacă prin porțile televiziunilor, ziarelor sau studiourilor de film. Extremely Online explică, în fond, cum internetul a transformat din interior vechiul sistem de distribuție a atenției și cum oamenii care au învățat cel mai bine să funcționeze în noul sistem au devenit ei înșiși o industrie.

The Bigger Picture

Johann Harri povestește în cartea sa Stolen Focus despre o idee care mi se pare tot mai relevantă, mai ales în contextul în care avem acces la aproape orice informație în doar câteva secunde: nu contează doar ce la ce informații consumăm, ci și forma în care consumăm acele informații. O carte poate să fie și un exercițiu de atenție.

Când citești o carte, creierul trebuie să rămână cu aceeași poveste sau aceeași idee pentru zeci, sute de pagini. Trebuie să urmărești personaje, să ții minte informații, să faci anumite conexiuni dar și să tolerezi momente în care nu vei primi o recompensă imediată. E o experiență extrem de utilă pentru că îi transmite creierului că o poveste poate avea o însemnătate mai profundă decât pare la prima vedere, că lucrurile pot fi mai nuanțate și că merită să ai răbdare până să ajungi la o concluzie.

În schimb, o bună parte din ce întâlnim în mediul online funcționează pe principiul opus: informația e împărțită în bucăți mici, iar fiecare mică bucată concurează cu următoarea pentru atenția ta. Un clip de 30 de secunde e urmat de altul, un articol are un link spre altul etc. Întotdeauna ceva potențial mai bun e aproape de tine. Nu înseamnă că informația dintr-un TikTok sau un articol de presă nu e valoroasă. Însă experiența cognitivă poate fi diferită atunci când treci permanent de la un subiect la altul.

Internetul este una dintre cele mai bune invenții pentru accesul la informație. Dar tocmai pentru că ne oferă atât de multe informații, merită să păstrăm și un spațiu pentru un alt tip de consum: unul în care nu trebuie să ajungem imediat la următorul lucru.

One last thing

Audiobook-urile ajung în mai multe țări pe Spotify. Compania suedeză extinde accesul la audiobook-uri pentru abonații Premium: până la sfârșitul anului, aceștia vor putea asculta până la 12 ore de audiobook-uri pe lună în peste 180 de țări, inclusiv în România. În prezent, funcția e disponibilă doar în 22 de țări.

Pe miercuri,

Vlad