Cu cât folosim tehnologia mai mult, cu atât suntem mai convinși că știm cum funcționează. Știm, de exemplu, că trebuie să închidem aplicațiile ca să nu ne consume bateria sau că n-ar trebui să lăsăm telefonul la încărcat peste noapte, că distrugem bateria. Sau, cel puțin, așa am auzit.
Multe dintre aceste idei extrem de răspândite se transmit de la un utilizator la altul și devin, fără să ne dăm seama, reguli universale pe care încercăm să le respectăm. Unele au la bază o problemă reală, însă au rămas populare chiar și după ce tehnologia a evoluat. Altele sunt doar jumătăți de adevăr, simplificări sau lucruri pe care lumea le înțelege greșit.
Așa că am adunat cinci mituri din lumea tech care merită puse sub semnul întrebării. De la obiceiuri legate de bateria telefonului până la lucruri pe care le credem despre siguranța online, vom vedea ce este adevărat, ce nu și ce merită să facem diferit.
Scopul este să înțelegem mai bine tehnologia pe care o folosim zi de zi și să nu ne mai batem capul cu lucruri care, poate, nu ne ajută cu nimic.
Continuarea este disponibilă pentru membrii HotNews Premium. Pentru a avea acces la toate articolele și investigațiile HotNews, toate newsletterele sau reduceri la cărțile publicate de editura ZYX Books, abonează-te la HotNews Premium. Cei care-și fac abonament pe un an vor primi și un abonament la The New York Times.
„Trebuie să închizi toate aplicațiile ca să economisești bateria”
Dacă obișnuiești să deschizi meniul de aplicații recente și să le închizi pe toate înainte să pui telefonul în buzunar trebuie să știi că, cel mai probabil, faci asta degeaba. Recunosc că și eu încă fac asta constant, dar mai mult pentru că îmi stă mie pe creier ideea că rămân aplicațiile acolo deschise, decât că aș avea un argument serios.
Realitatea e că atât iOS, cât și Android gestionează automat aplicațiile care rulează în fundal. Multe sunt suspendate atunci când nu le folosești, deci nu vor consuma resurse semnificative.
Mai mult, să închizi și să redeschizi constant o aplicație poate consuma energie suplimentară. Să nu mergem, totuși, nici în extrema cealaltă. Asta nu înseamnă că n-ar trebui să închizi niciodată aplicațiile: dacă una s-a blocat sau funcționează defectuos, e perfect rezonabil să o faci.
„Mai mulți megapixeli înseamnă fotografii mai bune”
Numărul de megapixeli este una dintre specificațiile pe care producătorii de telefoane le scot cel mai des în evidență atunci când prezintă camerele foto. Și e ușor de înțeles de ce: 200 de megapixeli chiar sună impresionant. În realitate, însă, numărul de megapixeli contează, însă ne spune în principal cât de mare poate fi imaginea, nu cât de bine va arăta fotografia.
Cât de bine arată o fotografie ține de mult mai mult de atât și lucrurile sunt mai nuanțate. Vorbim de mai mulți factori relevanți: dimensiunea și calitatea senzorului, obiectiv, cantitatea de lumină, stabilizare și procesarea software. Te ajută să ai mai mulți megapixeli când vrei să decupezi o fotografie și să nu pierzi prea multe detalii din ea, dar e important să reții că numărul de megapixeli nu te ajută să ai culori mai naturale, mai puțin zgomot sau imagini mai reușite în general.
„Dacă lași telefonul la încărcat toată noaptea, distrugi bateria”
Multă vreme, unul dintre cele mai răspândite sfaturi despre telefoane a fost să le scoți din priză imediat ce ajung la 100%. Altfel, bateria s-ar deteriora din cauza supraîncărcării.
Telefoanele contemporane sunt, însă, capabile să gestioneze acest proces de încărcare mult mai bine decât cele din trecut și ele au capacitatea să oprească alimentarea atunci când bateria e plină. Deci lasă-ți liniștit telefonul la încărcat peste noapte dacă asta te ajută în viața de zi cu zi.
E adevărat, însă, că temperaturile ridicate dar și perioadele mai lungi petrecute la un nivel de încărcare ridicat pot să contribuie, în timp, la degradarea bateriei. Tocmai de aceea există, la majoritatea telefoanelor, funcții precum încărcarea optimizată sau chiar limitarea automată a încărcării până la un anumit procent. E mai util să umbli prin setările telefonului să vezi cum te poate ajuta el să gestionezi bateria.
„Ca să nu ți se descarce telefonul, oprește Wi-Fi-ul și Bluetooth”
E cumva intuitiv: conexiunile wireless trebuie să consume serios bateria și să îi dea telefonului destule bătăi de cap, așa că dacă le oprești, asta ar trebui să te ajute să te țină bateria mai mult în situații limită. În practică, însă, deși e adevărat că ajută puțin, diferența nu e neapărat semnificativă. Dacă ai nevoie urgentă de wi-fi, poți să-l ții activ. Telefoanele din ziua de azi sunt concepute astfel încât să fie cât mai eficiente în ceea ce privește consumul de energie când Wi-Fi și Bluetooth sunt active.
Asta e valabil dacă nu le folosești intens, desigur, prin descărcarea de fișiere mari sau ai căști conectate. Deci e mai relevant ce faci tu în momentul în care ai activate aceste conexiuni.
Dacă vrei să salvezi baterie, umblă la luminozitatea ecranului, vezi ce aplicații consumă cel mai mult, oprește folosirea GPS-ului și asigură-te că nu ai semnal celular slab.
„Telefonul ne ascultă conversațiile pentru a ne afișa reclame”
Probabil ți s-a întâmplat și ție: vorbești cu cineva despre un produs, iar la scurt timp îți apare o reclamă exact la acel lucru. E ușor să crezi că telefonul te-a ascultat, dar nu există dovezi solide că marile platforme tech înregistrează în mod sistematic conversațiile utilizatorilor prin microfon pentru a le personaliza reclamele. Tehnic vorbind, ar fi aproape imposibil. Un asemenea sistem ar presupune colectarea și procesarea unor cantități uriașe de date audio. În plus, accesul aplicațiilor la microfon este supus unor restricții și poate fi verificat în setările telefonului. Explicația e mai puțin spectaculoasă, dar și mai îngrijorătoare: companiile nici nu au nevoie să ne asculte pentru a afla atât de multe despre noi.
Platformele online colectează și analizează date despre ce căutăm, ce pagini vizităm, la ce postări reacționăm, unde mergem și cu cine interacționăm. Algoritmii pot combina aceste informații cu tiparele de comportament ale persoanelor cu interese similare pentru a anticipa ce produse ne-ar putea atrage. Uneori, reclamele par să apară imediat după o conversație tocmai pentru că aceste sisteme sunt foarte bune la a deduce ce ne interesează. Iar noi tindem să ținem minte coincidențele care ne confirmă suspiciunile și să le ignorăm pe celelalte. Supravegherea prin colectarea și analizarea datelor online este o problemă reală, chiar și fără ca telefonul să ne asculte permanent.
The Bigger Picture
Chiar dacă nu există dovezi solide că marile platforme tech înregistrează sistematic conversațiile utilizatorilor pentru a le livra reclame, senzația că cineva ne-a ascultat este e de înțeles.
Nu e greu de înțeles de unde vine suspiciunea. În ultimii ani, am aflat în repetate rânduri că platformele digitale colectează mai multe informații decât ne imaginam, că datele personale pot ajunge în locuri în care nu ne-am fi dorit și că explicațiile companiilor nu sunt întotdeauna suficient de clare. Într-un astfel de context, ideea că telefonul ne ascultă conversațiile e o continuare logică a lucrurilor pe care le știm deja.
Reacția e relevantă pentru relația pe care o avem azi cu tehnologia. Folosim zilnic instrumente care ne cunosc obiceiurile, ne anticipează preferințele și iau decizii pe care nu le putem vedea sau înțelege pe deplin. În același timp, nu știm întotdeauna ce date colectează, cum le folosesc sau ce concluzii trag despre noi. Asta a creat o cultură a neîncrederii în marile companii de tehnologie din ce în ce mai înrădăcinată în majoritatea oamenilor.
E suficient să ne uităm la toate sondajele de opinie cu privire la inteligența artificială. Un sondaj realizat de Pew Research Center în 25 de țări arată că oamenii privesc cu destul de mult scepticism dezvoltarea inteligenței artificiale. 34% dintre respondenți spun că sunt mai mult îngrijorați decât entuziasmați de folosirea tot mai răspândită a AI, în timp ce 42% au declarat că simt în egală măsură ambele lucruri. Doar 16% erau mai degrabă entuziasmați decât îngrijorați.
În același timp, în ultimii ani, marile companii de tehnologie s-au confruntat cu procese și investigații care au vizat confidențialitatea datelor, efectele rețelelor sociale asupra copiilor și folosirea conținutului pentru antrenarea modelelor AI. Au început să curgă serios și amenzile, din ce în ce mai mari.
Toate aceste cazuri, deși diferite, luate împreună ridică aceeași întrebare: cât de mult control au utilizatorii obișnuiți asupra datelor, atenției și conținutului pe care îl produc? Extrem de puțin. Și tocmai asta duce la o ruptură a relației între publicul larg și giganții tech.
În aceste condiții, uitându-ne spre viitor, e greu de imaginat că aceste companii tech vor recâștiga prea curând încrederea oamenilor. Giganții tech nu au niciun motiv să își schimbe radical comportamentul pentru că modelul lor de business depinde de asta. Rețelele sociale câștigă bani din publicitate, deci vor avea nevoie să știe cât mai multe despre noi. În cazul inteligenței artificiale, situația nu e cu mult diferită, iar competiția pentru dezvoltarea unor modele tot mai performante pune presiune pe companii să obțină mai multe date și să lanseze produse noi într-un ritm accelerat.
One last thing
Firefox, browserul dezvoltat de Mozilla, pune pe tavă toată nostalgia pentru internetul anilor 2000 în cea mai nouă reclamă a companiei. O nostalgie cu un soundtrack moldovenesc; vă las să-l descoperiți.
