„Niciun loc nu a scăpat de încălzire” – De ce 2025 a fost un an critic atât pentru clima din Europa, cât și pentru cea din România

Anul 2025 a fost al treilea cel mai cald din istoria observațiilor, marcând un nou moment critic în istoria climatică a planetei. În unele locuri din Europa, temperatura medie a fost cu două grade Celsius peste normal, iar România a avut parte de un număr mare de zile cu stres termic, arată o analiză InfoClima.ro.

Un an foarte cald peste tot în Europa

În 2025, temperatura medie globală a fost cu aproximativ 1,46°C mai mare decât media perioadei 1850-1900, înainte ca industrializarea să-și lase amprenta asupra climei.

Acordul de la Paris din 2015 stabilise ca țintă limitarea încălzirii la 1,5°C. Am atins deja acest prag. Fiecare fracțiune de grad în plus înseamnă mai multe valuri de căldură, mai multe perioade cu secetă, mai multe inundații și un impact mai mare asupra ecosisteme și pentru societății, scrie în analiza InfoClima.ro Bogdan Antonescu, expert în fenomene meteo extreme.

Harta Europei pentru 2025 arată că, practic, întregul continent a fost mai cald decât în mod obișnuit – cu 0,5 până la 2°C peste media perioadei 1991-2020, iar acest lucru înseamnă veri din ce în ce mai calde, mai ales în țările mediteraneene și în estul continentului.

Nu există loc în Europa care să fi scăpat de încălzire în 2025. Chiar și regiunile nordice, au fost mai calde decât media lor istorică. Acesta este un semnal clar al schimbărilor climatice care afectează întreg continentul. Pentru România, poziționată în sud-estul Europei, vulnerabilitatea este și mai mare.

România și cele 30 de zile cu „stres termic” în plus

În România, și în 2025 a fost peste medie numărul de zile cu stres termic, adică a zilelor când temperatura resimțită (care ia în calcul și umiditatea, vântul și radiația solară) ajunge la niveluri periculoase pentru sănătatea umană.

În 2025, România a avut mult mai multe zile cu stres termic asociat căldurii extreme decât în mod obișnuit, în unele zone cu peste 20 -30 de zile în plus față de media 1991-2020, se arată în analiză.

Ce este acest stres termic? Nu este doar o senzație de disconfort. Când temperatura resimțită depășește 32°C, organismul uman începe să aibă probleme în reglarea temperaturii corporale. Pentru persoanele vârstnice, bolnavi cronici, copii mici sau cei care lucrează în exterior, aceste condiții pot fi letale. În timpul valurilor de căldură din ultimii ani, România a înregistrat creșteri ale mortalității, mai ales în rândul populației vulnerabile.

Interesant este, se explică în analiza InfoClima.ro, că în România au fost și mai puține zile cu stres termic asociat frigului. Deși pare o veste bună, realitatea este mai complexă: iernile mai calde perturbă ciclurile agricole, favorizează răspândirea dăunătorilor și bolilor, și reduc resursele de apă din zăpada topită primăvara. Combinația dintre veri foarte calde și ierni imprevizibile pune presiune pe infrastructură, sănătate publică și economie.

Sursa foto: Dreamstime.com