Noi suspiciuni că Rusia are legătură cu exploziile de la gazoductele Nord Stream: Ce arată mișcările „flotei-fantomă” din Marea Baltică

Activitățile „flotei-fantomă” a Rusiei din Marea Baltică, alcătuită din nave ce au transmițătoarele oprite pentru ca mișcările lor să nu poată fi urmărite, ridică noi suspiciuni cu privire la un posibil rol al Moscovei în exploziile care au avariat gazoductele Nord Stream, arată un nou episod al investigației desfășurate în comun de societățile de radiodifuziune din țările nordice.

Primul episod al investigației realizate de jurnaliștii de la DR (Danemarca), NRK (Norvegia), SVT (Suedia) și Yle (Finlanda) a dezvăluit luna trecută că Rusia ar avea un plan de a sabota parcurile eoliene și tăia cablurile de comunicații din Marea Nordului, nave rusești deghizate în vase de pescuit și cercetare, dar care în realitate sunt echipate cu echipamente de supraveghere și cartografiere ale unor infrastructuri cheie, operând aici cu transmițătoarele oprite.

Noul episod al investigației s-a axat în jurul mișcărilor suspicioase ale navelor rusești înainte de exploziile care la sfârșitul lunii septembrie a anului trecut au zguduit și avariat puternic gazoductele Nord Stream 1 și 2 ce trec pe sub Marea Baltică.

Jurnaliștii cred acum că, pe lângă nava „Amiral Vladimirski”, printre vapoarele care fac parte din „flota-fantomă” a Rusiei se numără un presupus vas de cercetare numit „Sibiryakov”, remorcherul SB-123 și încă un vas pe care investigatorii nu au reușit să îl identifice.

Jurnaliștii de investigație au reușit să urmărească mișcările navelor prin folosirea unor comunicații radio interceptate între acestea și bazele lor în perioada iunie-septembrie 2022. Aceste mișcări au fost analizate de un fost ofițer naval britanic, care era însărcinat cu interceptarea comunicațiilor navelor Flotei Baltice a Rusiei până în 2018, când s-a retras din serviciul activ, relatează BBC.

„Flota-fantomă” a Rusiei a staționat în apropierea locului exploziilor

Investigația arată că navele rusești au fost în apropierea locului unde au avut loc exploziile timp de mai multe ore și, în cazul uneia dintre ele, timp de aproape o zi întreagă. Despre vasul „Sibiryakov” se crede că este dotat cu echipamente care permit supravegherea și cartografierea subacvatică, precum și lansarea unui minisubmarin.

Fostul ofițer al Marinei Regale britanice afirmă că acest vas a urmat un traseu de navigare neobișnuit în luna iunie, tocmai în jurul locului unde au avut loc ulterior exploziile de la gazoductele Nord Stream, și că și-a schimbat modelul comunicațiilor cu un transmițător secret.

Nava pe care investigatorii nu au reușit să o identifice a fost la rândul ei prezentă în zonă în luna iunie.

Cel de-al treilea vas, remorcherul naval SB-123, a sosit în zonă cu doar 5 zile înainte de exploziile ce au avut loc în luna septembrie. Comunicațiile radio sugerează că acesta a ajuns aici seara și a rămas în zonă pe tot parcursul nopții înainte să navigheze înapoi către Rusia.

Imaginile din satelit examinate de jurnaliști coroborează informațiile despre rutele neobișnuite ale navelor, iar alte informații apărute în presa germană afirmă la rândul lor că SB-123 a fost în zonă în noaptea dintre 21 și 22 septembrie.

Această navă poate fi folosită pentru misiuni de susținere și salvare a submarinelor, având de asemenea capacități care îi permit să realizeze operațiuni pe fundul mării, potrivit mai multor experți consultați de jurnaliștii de la societățile de radiodifuziune din țările nordice.

Săptămâna trecută armata daneză a confirmat că a făcut 26 de fotografii ale unei alte nave rusești specializate în operațiuni subacvatice, SS-750, aceasta aflându-se pe 22 septembrie în apropierea locului unde au avut loc exploziile de la Nord Stream 4 zile mai târziu.

SS-750 are un minisubmarin cu braţe mobile şi a fost concepută în mod special pentru operaţiuni submarine.

Investigația nu susține că a găsit dovezi concludente că vasele au fost în spatele exploziilor, însă ridică semne mari de întrebare cu privire la activitățile lor din zonă.

Generalul Jan Swillens (FOTO: Hollandse Hoogte / Shutterstock Editorial / Profimedia)

Olanda a acuzat Rusia că pregătește acte de sabotaj împotriva infrastructurii sale energetice

Primul episod al investigației a fost publicat după ce în luna februarie MIVD, serviciul de informații militare al Olandei, a acuzat Rusia că a încercat să culeagă informații pentru a sabota infrastructură critică din partea olandeză a Mării Nordului.

General-maiorul Jan Swillens, directorul general al serviciului olandez de informații militare, a afirmat în cadrul unei conferințe de presă pe care a susținut-o pe 20 februarie că o navă rusească a fost depistată în preajma unui parc eolian offshore din Marea Nordului în timp ce încerca să cartografieze infrastructura energetică de aici.

„Am văzut în ultimele luni cum actori din Rusia au încercat să descopere cum funcționează sistemul energetic din Marea Nordului. Este pentru prima oară când am observat acest lucru”, a subliniat Swillens. „Rusia cartografiază acum cum funcționează parcurile noaste eoliene din Marea Nordului. Ei sunt foarte interesați cu privire la cum ar putea sabota infrastructura energetică”, a adăugat generalul olandez.

Acesta a făcut comentariile la prezentarea unui raport comun întocmit de MIVD și AIVD, serviciul de informații interne al Olandei, care afirmă că infrastructura offshore critică precum cablurile de internet, gazoductele și parcurile eoliene au devenit ținte pentru activitățile de sabotaj ale Rusiei.

„Rusia cartografiază în secret această infrastructură și realizează activități care indică pregătiri pentru sabotaj și perturbare”, afirmă raportul redactat de cele două agenții de informații olandeze.

Acestea afirmau de asemenea că nu pot exclude nici posibilitatea unor amenințări din partea Rusiei la adresa sistemului energetic și a celui de furnizare a apei potabile din Olanda.

Raportul a fost publicat la doar două zile după ce guvernul olandez a anunțat că va expulza mai mulți diplomați ruși, acuzând Moscova că aduce încontinuu spioni în țară sub pretextul unor misiuni diplomatice.

Danemarca acuză Moscova că încearcă să recruteze spioni pe teritoriul său

Acest nou episod al investigației realizate de societățile de radiodifuziune din țările nordice vine la doar o zi după ce serviciul de informaţii din Danemarca (PET) a declarat că se aşteaptă ca Rusia să recruteze civili şi să folosească jurnalişti şi oameni de afaceri pentru a spiona ţara ca alternativă la diplomaţii ruşi care au fost expulzaţi anul trecut sub suspiciunea de spionaj.

Serviciul danez de informații a explicat că invazia Rusiei în Ucraina a intensificat nevoia Moscovei de a colecta informaţii în ţările NATO. Controlând intrarea în Marea Baltică, Danemarca ar juca un rol strategic important într-un potenţial conflict militar cu Rusia, fiind un punct de tranzit pentru întăririle NATO, ceea ce ar face din această ţară membră a NATO un obiectiv special pentru Rusia, a arătat PET.

Când Danemarca, în linie cu alte ţări UE, a expulzat 15 diplomaţi ruşi în aprilie anul trecut, a paralizat capacitatea Rusiei de a spiona pe teritoriul danez. Dar nevoia Rusiei de a obţine informaţii în Danemarca a crescut şi, prin urmare, PET se aşteaptă ca Rusia să încerce să folosească alte modalităţi de spionaj în Danemarca.

„Ar putea staţiona ofiţeri de informaţii în Danemarca în afara reprezentanţelor diplomatice, de exemplu, ca jurnalişti sau oameni de afaceri, folosindu-se de vizite ale unor agenţi de informaţii pentru ca serviciile de informaţii ruseşti să recruteze într-o măsură mai mare orice fel de surse daneze din Rusia sau din ţări terţe”, a avertizat PET.

Alte metode ar include diferite forme de interceptare electronică de informaţii şi spionaj cibernetic, a adăugat serviciul danez.

Scurgerile de gaz din conductele Nord Stream (FOTO: AFP / AFP / Profimedia)

Pista presei americane privind exploziile de la gazoductele Nord Stream

Noile informații vin după ce la începutul lunii martie a acestui an cotidianul The New York Times a scris, citând oficiali americani sub condiția anonimității, că un grup pro-ucrainean este responsabil de exploziile care au scos din funcțiune gazoductele din Marea Baltică anul trecut.

NYT a făcut referire la revizuirea unor informații noi despre care afirma că sugerează că persoanele responsabile de actul de sabotaj sunt opozanți ai președintelui Vladimir Putin, dar că oficialii americani au refuzat să precizeze cine a direcționat sau plătit operațiunea.

Ei subliniau că concluzia nu este una fermă și că nu a fost exclusă posibilitatea ca în spatele atacului să se afle o forță „proxy” ce are conexiuni cu guvernul ucrainean sau serviciile sale de securitate. Ucraina a negat orice implicare în actul de sabotaj, atât după explozii, cât și după apariția materialului NYT.

Oficialii americani citați de NYT mai afirmau că, în pofida speculațiilor apărute în acest sens, dovezile avute la dispoziție până în momentul respectiv nu arată vreo implicare a statului rus în organizarea sabotajului.

La o zi după apariția acestui articol în presa americană, săptămânalul german Die Zeit publica o investigație care afirma că un iaht închiriat unei companii din Polonia, care ar aparține unor ucraineni, ar fi fost implicat în atacul asupra gazoductelor Nord Stream, dar că există suspiciuni că „operațiunea secretă” a fost făcută sub steag fals.

Rusia a negat la rândul ei în mod repetat că s-ar afla în spatele exploziilor, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov cerând cu doar o zi în urmă ca statele nordice și Germania să își accelereze investigațiile privind actul de sabotaj.

Urmărește ultimele evoluții din a 434-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.