Norman Manea, celebrat la Targul International de Carte de la Guadalajara

Scriitorului Norman Manea i-a fost decernat sambata, 26 noiembrie 2016, in cadrul ceremoniei de inaugurare a Targului International de Carte de la Guadalajara, Premiul FIL pentru Literatura in Limbi Romanice. Acest premiu completeaza o galerie prestigioasa de distinctii cu care a fost recompensata opera literara si eseistica a scriitorului roman in afara tarii: Premiul Médicis Étranger (Franta), Premiul Nonino (Italia), Premiul Nelly Sachs (Germania), Premiul Palau i Fabre (Spania), pentru a le enumera doar pe cele mai cunoscute. Este pentru prima data cand un scriitor de limba romana este recompensat cu aceasta distinctie, Norman Manea alaturandu-se in felul acesta unor nume inconturnabile ale literaturii contemporane premiate in trecut de fundatia organizatoare a targului: Juan Goytisolo, António Lobo Antunes, Yves Bonnefoy, Claudio Magris ori Enrique Vila-Matas.

„Pagina mea poarta cicatricea traumelor, dar si trainicia rezistentei la ele”

In discursul de acceptare a premiului, pe care l-a pronuntat in fata unui public de peste 500 de persoane format din scriitori invitati – printre care se remarca Mario Vargas Llosa, omagiat la cei 80 de ani –, reprezentanti ai massmedia si lumii editoriale latinoamericane, Norman Manea a facut un elogiu Bucovinei si personalitatilor sale culturale: George Enescu, Mihai Eminescu, Itzik Manger, Abraham Goldfaden, Gregor von Rezzori, Paul Celan ori Aaron Appelfeld. Dupa ororile deportarii in lagarul de concentrare de „pe celalalt mal al Stixului, numit Nistru, in apocalips”, scriitorul, revenit din primul exil, descopera, la 9 ani, „vraja limbii de fictiune” a povestirilor lui Ion Creanga si isi doreste sa fie „acceptat in familia fauritorilor de carti si evadari livresti”.

„Destinul m-a legitimat, pana la urma, ca scriitor al actualitatii, inteleasa ca exil planetar, pe care l-am trait, etapizat, in exilul fascist al copilariei, apoi in exilul intern al dictaturii comuniste si, in cele din urma, in exilul global al pietei libere, cu doctrina mercantila de vanzare-cumparare a orice, oriunde si oricand. In scrisul meu s-au aliat experienta biografica a excluderii si oprimarii, cu bucuria livresca a literaturii, cu deosebire literatura central si est-europeana, ca marturie spirituala de prim rang a vulnerabilitatii, melancoliei si ambiguitatilor existentei. Pagina mea poarta cicatricea traumelor, dar si trainicia rezistentei la ele.” In incheierea emotionantului sau discurs, aplaudat in picioare de toata asistenta, Manea isi exprima speranta ca scrierile sale „readuc confruntarea dintre individualitate si agresiunea Istoriei, credinta in frumusetea, binele si adevarul creatiei, simbioza stimulanta dintre Atena si Ierusalim in gandirea europeana, mostenirea activa a literaturii central-europene, in edificarea modernitatii”.

Juriul premiului, prin vocea purtatorului sau de cuvant, criticul Mercedes Monmany, a subliniat nu doar arta naratiunii lui Norman Manea, ci si importanta temei identitatii itinerante pe care acesta o abordeaza. Supravietuitor a doua catastrofe ale Istoriei secolului XX, Manea chestioneaza cu acuitate si ironie tema exilului global, „evreul ratacitor” nemaifiind un personaj singular al istoriei intrucat conditia de exilat a devenit o caracteritisa generalizata a vremurilor pe care le traim. Impins spre exil in ultimii ani ai dictaturii ceausiste, Norman Manea s-a stabilit in 1986 in Statele Unite, in prezent fiind profesor si „writer in residence” la Bard College, in statul New York. A debutat in Romania in urma cu 50 de ani, in revista literara de avangarda Povestea vorbii, iar pana la plecarea din tara publicase zece carti. Cele mai cunoscute scrieri ale sale, Intoarcerea huliganului, Plicul negru, Fericirea obligatorie, Ceaiul lui Proust, Despre clovni: Dictatorul si Artistul, au fost publicate in Romania, la editura Polirom, si traduse in nenumarate limbi straine.

Acordarea acestui premiu lui Norman Manea in deschiderea celui mai relevant targ de carte de limba spaniola, care coincide si cu prima participare romaneasca cu stand national de la Guadalajara, pune literatura romana in centrul atentiei lumii editoriale si a publicului din America Latina.

Norman Manea va participa, in perioada 27-30 noiembrie, la o serie de alte evenimente literare alaturi de scriitorul si istoricul mexican Enrique Krauze, de scriitoarea si poeta Angelina Muñiz-Huberman, precum si la intalnire cu o mie de tineri cititori.

Prima participare cu stand national la Targul International de Carte de la Guadalajara

Prima participare cu stand national la Targul International de Carte de la Guadalajara este organizata de Institutul Cultural Roman, prin ICR Madrid si Centrul National al Cartii. Printre activitatile literare organizate la targ, amintim lansarea volumului de poeme El Frio Intermediario de Dinu Flamand la editura Valparaiso din Mexic, in traducerea lui Omar Lara, participarea lu Dan Lungu la Festivalul Literelor Europene si prezentarea publicului latino-american a traducerii romanului Sint o baba comunista!, care s-a bucurat de succes de critica si public in Spania, precum si masa literara despre literatura romana la care vor participa Norman Manea, Dinu Flamand si Ioana Gruia, scriitoare romana de limba spaniola.

Targul International de Carte de la Guadalajara este al doilea cel mai important din lume in ceea ce priveste prezenta editoriala si al doilea cel mai mare din lume ca numar de vizitatori, respectiv 800.000. Potrivit organizatorilor, la editia din acest an vor participa 650 de scriitori din 44 de tari si se estimeaza participarea a 2.000 de edituri, a peste 20.000 de profesionisti si a aproape 2.400 de ziaristi acreditati.