Sari direct la conținut

Normele războiului și cum se aplică ele în conflictul dintre Israel și Gaza

HotNews.ro
Război Hamas - Israel, Foto: Momen Faiz/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia
Război Hamas - Israel, Foto: Momen Faiz/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia

Cu principiul fundamental care statuează că „civilii nu trebuie să reprezinte ținte” ale atacurilor, legea umanitară internațională impune regulile pe care combatanții unui război sunt obligați să le respecte, norme aplicabile și în cazul conflictului armat dintre Israel și Fâșia Gaza, potrivit unei analize The Guardian.

În contextul atacurilor monstruoase ale grupării islamiste Hamas asupra Israelului și a răspunsului armatei israeliene în Gaza, au existat apeluri către ambele părți să respecte legea internațională, fiind deopotrivă acuzate de încălcări ale acesteia.

Potrivit The Guardian, metodele și mijloacele permise în război sunt dictate de legea umanitară internațională, sau „jus in bello”, care include Convențiiile de la Geneva din 1949 și protocoalele din 1977.

Un principiu fundamental al legii umanitare internaționale, aplicabil tuturor participanților, nu doar actorilor statali, este că civilii nu ar trebui să fie vizați. De asemenea, legea prevede că un atac nu trebuie să fie efectuat dacă se „așteaptă să provoace moartea sau rănirea civililor, distrugeri de obiecte civile sau combinații dintre acestea”, care ar fi excesive în raport cu câștigurile militare anticipate, scrie The Guardian.

Alte prevederi interzic luarea de ostatici, distrugerea excesivă și confiscarea de proprietăți, precum și atacurile asupra spitalelor. O altă clauză susține că accesul la ajutorul umanitar pentru civili trebuie să fie permis, în caz de necesitate.

Autoapărarea

Autoapărarea, așa cum a fost invocată de Israel în răspunsul său împotriva Fâșiei Gaza, este una dintre justificările războiului. Aceasta este prevăzută în articolul 51 al Cartei ONU, care stipulează acest drept „în cazul unui atac armat”. Cu toate acestea, exercitarea legală a autoapărării nu permite unui stat să recurgă la mijloace nelimitate și este supusă „jus in bello” pentru a minimiza pierderile civile în conflictele armate, arată analiza The Guardian.

Potrivit sursei citate, marți, șeful politicii externe al UE, Josep Borrell, a declarat: „Israelul are dreptul să se apere, dar trebuie să o facă în conformitate cu legea internațională, legea umanitară”.

Crimele internaționale

Aplicabil este și dreptul penal internațional, care intră sub jurisdicția Curții Penale Internaționale (CPI) și a tribunalelor naționale. CPI are jurisdicție asupra indivizilor pentru crime de război, crime împotriva umanității și genocid și, într-o măsură limitată, infracțiunii de agresiune sau pornirea unui război ilegal, scrie The Guardian. CPI descrie crimele de război ca „încălcări grave ale Convențiilor de la Geneva”, precum și „alte încălcări grave ale legilor și obiceiurilor aplicabile conflictelor armate internaționale”. Aceasta presupune încălcări ale legii umanitare internaționale, inclusiv unele dintre prevederile detaliate mai sus.

Crimele împotriva umanității includ omorul, exterminarea și deportarea sau transferul forțat al populației „atunci când sunt comise ca parte a unui atac generalizat sau sistematic îndreptat împotriva oricărei populații civile, cu cunoștința atacului propriu-zis”.

Potrivit analizei The Guardian, crimele de război și crimele împotriva umanității sunt cele mai probabile infracțiuni care vor fi investigate și invocate de acuzare în contextul conflictului actual dintre Israel și Fâșia Gaza.

Ambele părți au fost, de asemenea, acuzate de genocid, deși este o infracțiune mai greu de urmărit în justiție, interzicând „actele comise cu intenția de a distruge, în întregime sau în parte, un grup național, etnic, rasial sau religios”. Spre deosebire de crimele de război, crimele împotriva umanității și genocid nu trebuie să fie în contextul unui conflict armat.

Israelul nu este membru al CPI, dar Palestina s-a alăturat în 2015, iar crimele comise pe teritoriul Palestinei pot intra sub jurisdicția CPI.

În 2021, CPI a deschis o investigație privind presupusele crime de război în teritoriile palestiniene comise atât de israelieni, cât și de palestinieni, inclusiv în timpul războiului din Gaza din 2014. Potrivit The Guardian, Israelul s-a opus cu fermitate acestei investigații.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro