Nota de plată pentru PNRR vine la final de august: câți bani a încasat până acum România și ce sume mai sunt în joc

Data de 30 august este termenul limită pentru implementarea și finalizarea decontării proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Într-un răspuns pentru HotNews, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) oferă un tablou detaliat al stadiului de implementare a planului. 

Datele arată reforme întârziate sau anulate, ajustări bugetare majore și zeci de investiții cu risc ridicat de nefinalizare.

Lansat inițial în 2021 cu un buget total de 29,18 miliarde de euro, din care jumătate granturi, PNRR-ul României a suferit modificări substanțiale de-a lungul procesului de renegociere cu Comisia Europeană. După trei revizuiri, autoritățile de la București au ca țintă estimată încheierea PNRR cu 20,1 miliarde de euro, cu 9 miliarde mai puțin decât inițial. Din suma finală 13,6 miliarde de euro reprezintă granturi și 6,5 miliarde de euro împrumuturi. 

Până în acest moment România a încasat efectiv suma de 12,97 miliarde de euro. Raportat la o nouă țintă de 20,1 miliarde de euro, MIPE estimează că mai are de atras un rest de 7,43 miliarde de euro.

Suma finală depinde însă de îndeplinirea obligațiilor asumate. În acest moment, 99 de jaloane și ținte sunt aflate în curs de realizare, dar întârziate, prezentând grade diferite de risc asociat. În Parlament, sunt încă două legi asumate prin PNRR și pentru care România poate fi penalizată cu 1,5 miliarde de euro (legea salarizării, nediscutată și cea integrității, adoptată dar încă netrimisă la promulgare). 

Datele pe scurt, așa cum au fost prezentate de minister:

• Valoare inițială (2021): 29,18 miliarde euro
• Încasări până în prezent: 12,97 miliarde euro
• Valoare actuală a PNRR: 20,1  miliarde euro
• Valoare estimată a mai fi încasată: 7,13 miliarde euro

MIPE precizează că „valorile reflectă revizuirea PNRR aprobată de Comisia Europeană, în urma căreia componenta de împrumut a fost redusă, în timp ce alocarea nerambursabilă a fost menținută integral”. 

99 de obiective înregistrează întârzieri și riscuri

​Potrivit datelor furnizate de MIPE din procesul actual de renegociere, portofoliul total de jaloane și ținte asumate de România se împarte în cinci categorii majore:

​- 202 jaloane și ținte sunt îndeplinite, evaluate pozitiv de către Comisia Europeană și plătite prin cererile de plată anterioare;

​- 4 jaloane și ținte sunt evaluate negativ de executivul comunitar și suspendate;

​- 80 de jaloane și ținte sunt îndeplinite sau aflate în curs de finalizare certă imediată, prevăzute pentru următoarele cereri de plată;

​- 99 de jaloane și ținte sunt aflate în curs de realizare, dar întârziate, prezentând grade diferite de risc asociat;

​- 9 jaloane și ținte sunt propuse pentru eliminare directă prin procesul de dezangajare și simplificare.

​MIPE consideră că validarea juridică și financiară a oricărui jalon se produce exclusiv în urma evaluării oficiale efectuate de Comisia Europeană în cadrul fiecărei cereri de plată, în baza Regulamentului (UE) 2021/241.

Legi trimise în Parlament

​MIPE recunoaște în răspunsul transmis că actul de guvernare și contextul instituțional actual, în care anumite ministere au avut capacitatea limitată de a iniția proiecte de acte normative, au generat blocaje directe în adoptarea legislației obligatorii prin PNRR.

Fără un guvern cu puteri depline la trei luni după demiterea prin moțiune de cenzură a guvernului Bolojan, restanțele legislative pentru PNRR au intrat pe ordinea de zi a parlamentului. 

Este vorba de: 

​- Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (Jalonul 315 / C10) (lege promulgată)

​- Cadrul de gestionare a resurselor umane bazate pe merit în administrația centrală (Jalonul 418 / C14); (lege promulgată)

​- Noua lege privind salarizarea în sectorul public (Jalonul 420 / C14);

​- Legea consolidată privind integritatea (Jalonul 431 / C14); (lege adoptată)

​- Reforma structurală a ANAF și cadrul fiscal anti-evaziune (Jalonul 197 / C8); (lege promulgată)

​- Legislația de decarbonizare a sectorului de încălzire și răcire (Jalonul 128 / C6) (lege promulgată)

​- Reforma pieței de energie electrică și eliminarea treptată a cărbunelui (Jalonul 116 / C6).

​Ministerul precizează că, până în prezent, toate reformele deja validate își mențin caracterul de ireversibilitate impus de normele comunitare.

​Lista proiectelor aflate sub monitorizare cu risc major de nefinalizare

​În privința investițiilor fizice, MIPE precizează că planul revizuit cuprinde doar proiecte al căror proces de contractare este finalizat 100%, nemaiexistând contracte de semnat. 

Cu toate acestea, ritmul lent de pe șantiere și din procesele de achiziție a determinat plasarea unui număr masiv de investiții sub „monitorizare consolidată” din cauza riscului ridicat de a nu atinge obiectivele și termenele prevăzute.

Investițiile aflate pe lista de risc:

​- Mediu: Reabilitarea acumulărilor existente cu risc; Digitalizarea în domeniul mediului.

​- Sănătate și servicii sociale: Sistemul eHealth; Crearea rețelelor de centre de zi pentru copiii vulnerabili și pentru persoanele în vârstă.

​- Educație: Construcția și dotarea creșelor, construirea rețelei de școli verzi, dezvoltarea campusurilor profesionale regionale.

​- Infrastructură locală: Fondul pentru Valul Renovării; Mobilitatea urbană durabilă, locuințele pentru tineri și specialiști, renovarea clădirilor publice locale.

​- Energie și digitalizare: Capacitățile de producție a hidrogenului verde, centralele de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz; Securitatea cibernetică și competențele digitale.

​- Finanțe: Serviciile digitale ANAF, managementul integrat al riscurilor fiscale, introducerea vămii electronice, îmbunătățirea programării bugetare.

​- Mediul de afaceri: Platformele digitale de transparentizare și debirocratizare; Infrastructura pentru deșeurile agricole.

​Pentru a preveni abandonarea proiectelor care nu pot încheia lucrările la termenele intermediare, Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență 21/2026. Potrivit actului normativ, perioada de implementare a tuturor contractelor și deciziilor de finanțare din PNRR poate fi prelungită, la cererea beneficiarilor, până la data de 31 august 2026.

​În ceea ce privește investițiile care nu vor fi terminate fizic nici până la data de 31 august 2026, MIPE declară că nu se poate pronunța în prezent asupra numărului exact al acestora.

​Ministerul indică faptul că deciziile privind acoperirea financiară a lucrărilor executate după data de expirare a eligibilității europene vor fi luate de la caz la caz. Sursele alternative vor fi stabilite în funcție de maturitatea fiecărui proiect, importanța sa strategică și disponibilitățile de la bugetul de stat.

Cum să pierzi jumătate de miliard de euro: studiu de caz- guvernanța corporativă

În cei cinci ani de la semnarea PNRR, autoritățile de la București au renunțat la o serie de angajamente asumate inițial sau au fost penalizate de Comisia Europeană cu sume consistente pentru neîndeplinirea unor reforme. 

Un exemplu în acest sens este cazul cererii de plată numărul 3, referitoare la reforma privind guvernanța corporativă și cea a pensiilor speciale. Comisia Europeană a dat decizia finală în mai și a stabilit penalizarea României cu 458,7 milioane de euro. 

O cauză a penalizărilor financiare aplicate României o constituie nerespectarea standardelor europene privind guvernanța corporativă în cadrul companiilor de stat. 

Comisia Europeană a identificat nereguli grave în procedurile de selecție și numire a membrilor consiliilor de administrație, mai ales în sectorul energetic (Jalonul 121), precizează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, într-un răspuns pentru HotNews.

​​La companii strategice pentru economia națională, precum Hidroelectrica, Romgaz și Nuclearelectrica, Comisia a constatat numiri politice, proceduri de selecție netransparente, criterii aplicate incorect, mandate incomplete și lipsa indicatorilor de performanță, arată ministerul.

Astfel, România a pierdut definitiv 180 de milioane de euro aferente acestui jalon, reușind să recupereze doar 48 de milioane de euro.

​În ceea ce privește sectorul Transporturi (Jalonul 79), procedurile de selecție pentru conducerea companiilor CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători au fost ratate din cauza lipsei de transparență, a nefinalizării etapelor și a existenței conflictelor de interese. În acest caz, statul român a pierdut 15,4 milioane de euro, recuperând doar 4,5 milioane de euro.

​Legat de monitorizarea companiilor de stat (Jalonul 440), operaționalizarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a permis salvarea parțială a fondurilor. 

Din totalul de 330 de milioane de euro suspendate inițial, au fost recuperate 132 de milioane de euro.

​Alături de guvernanța corporativă, o altă reformă rămasă blocată la nivelul Cererii de plată nr. 3 este cea a sistemului public de pensii (Jalonul 215), ce vizează cadrul legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale. 

Din cele 231 milioane de euro  suspendate inițial, România a recuperat 166 milioane Euro.