„Statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare și de lungă durată în apropierea graniţelor”. Anunț după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării

CSAT a aprobat luni Strategia Națională de Apărare a Țării, pe care președintele Nicușor Dan o va prezenta Parlamentului. Membrii CSAT au convenit că „statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare, de lungă durată, în apropierea granițelor” și, în același timp, „este necesară creșterea capacității de luptă a Armatei României.

În ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care a durat mai bine de trei ore, au fost aprobate Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 si planul de investiții pentru programul de investiții în apărare SAFE.

„Statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare în apropierea granițelor”

Potrivit informațiilor HotNews, președintele va merge miercuri în fața Parlamentului, care trebuie să voteze Strategia.

„Proiectul consolidat al Strategiei a fost pus în transparență publică, fiind prima Strategie Națională de Apărare a Țării care a parcurs și această etapă. O bună parte a recomandărilor primite au fost integrate, rezultând varianta finală, analizată astăzi de CSAT și care va fi prezentată de către Președintele României în Parlament, pentru a fi dezbătută și aprobată, prin hotărâre, în ședință comună a celor două Camere”, arată comunicatul transmis de Administrația Prezidențială la finalul ședinței.

Consiliul a decis și că „statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare, de lungă durată, în apropierea granițelor”:

„Statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare, de lungă durată, în apropierea granițelor și, în același timp, să-și întărească reziliența națională. De asemenea, este necesară creșterea capacității de luptă a Armatei României și accelerarea revitalizării industriei naționale de apărare, domeniu aflat în strânsă legătură cu proiectele de retehnologizare, cercetare-dezvoltare și programele de înzestrare derulate în cooperare cu state NATO și UE”. 

„Va crește numărul de militari activi și de rezerviști bine pregătiți”

Cei prezenți la ședința CSAT au agreat și că e nevoie de accelerarea modernizării industriei de apărare, un domeniu care e strâns legat de proiectele de retehnologizare, cercetare-dezvoltare și cu proiectele de înzestrare derulate de NATO și de UE.

„Aceste proiecte vor aduce beneficii economice și tehnologice interne generate prin mecanisme de offset și cooperare industrială”, potrivit președinției.

Potrivit aceleiași surse, „armata română va dispune de forțe cu înaltă capacitate de reacție, ceea ce presupune creșterea numărului de militari activi și de rezerviști bine pregătiți, pentru a putea îndeplini atât misiunile constituționale, cât și angajamentele față de NATO și de UE”.

Proiectele de 16 miliarde euro din SAFE pentru înzestrare a Armatei, aprobate

Al treilea subiect discutată în CSAT este cel legat de programul SAFE, un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget de 150 de miliarde euro, sub formă de împrumuturi prin care țările membre se pot împrumuta pentru a-și înzestra armatele.

Planul de investiții a fost analizat astăzi și urmează ca cererea, planul de investiții, să fie trimis către Comisia Europeană.

„Până la finalul acestei săptămâni, după o coordonare cu Directoratul General pentru Industria de Apărare și Spațială a Comisiei Europene (DG Defis), Guvernul, prin Cancelaria Prim-ministrului, va trimite formularele specifice pentru a înregistra formal documentația României”, arată comunicatul de la Cotroceni. 

România primește peste 16 miliarde de euro din programul SAFE, mai exact 16,680,055,394 euro. 75% din fonduri vor fi folosite pentru a cumpăra echipamente miliare, ordine publică și apărare civilă.

Restul de 25% vor fi destinate infrastructurii, adică vor fi folosite pentru două capete de autostradă: Pașcani-Siret și Pașcani-Ungheni.

„În perioada următoare, Comisia Europeană va analiza fiecare propunere, iar până la finalul lunii ianuarie va aproba planurile naționale trimise. Toate programele SAFE trebuie să fie finalizate până în 2030, ceea ce presupune proceduri accelerate pentru livrarea programelor și pentru realizarea investițiilor pentru capacitățile de producție necesare”, transmite Administrația Prezidențială.

Ce prevede Strategia Națională de Apărare

Președintele Nicușor Dan a prezentat Strategia Națională de Apărare pe 12 noiembrie.

„Administrația publică are niște probleme. (…) La acest nivel național, administrația nu lucrează cu date. Deci sunt multe situații în care deciziile nu sunt bazate pe date. Nu vedem un mare apetit de colaborare între instituții publice. Fiecare își vede de micuța sa politică sectorială și, din cauza asta, nu avem o viziune integrată și, bineînțeles, tot din cauza asta, nu avem nicio apetență a oamenilor din administrație de a inova”, a spus atunci Nicușor Dan.

Serviciile secrete vor trebui să se implice pentru combaterea fenomenului justiției, dar ele nu vor interveni deloc pe timpul cercetării penale, a subliniat președintele. „Activitatea de cercetare de plan este desfășurată de parchet, de judecată de magistrați. Orice interferență este ilegală”.

„Vor face o poză de asamblu asupra unui fenomen de corupție și vor spune procurorului”, a subliniat Nicușor Dan despre rolul pe care-l va juca SRI.

Pe plan extern, președintele a subliniat că o problemă este că ordinea internațională este pusă în discuție. „Războiul din Ucraina este un exemplu, vedem o creștere a tensiunilor militare peste tot în lume, vedem cumva o tendință de grupare a statelor guvernate autoritar și vedem o diminuare a capacității organismelor internaționale de a păstra ordinea internațională bazată pe reguli. Aceasta este partea militară a contextului sau strict geopolitică a contextului”, a explicat șeful statului.

Potrivit legii, președintele trebuie să prezinte Strategia în Parlament în primele șase luni de mandat. Nicușor Dan a depus jurământul în 26 mai. După ședința CSAT, senatorii și deputații vor putea să modifice Strategia în comisiile de specialitate, urmând ca apoi, într-o ședință comună, să fie dezbătută și aprobată.

Strategia naţională de apărare a ţării cuprinde:

• „valorile, interesele şi obiectivele naţionale de securitate;
• evaluarea mediului internaţional de securitate;
• potenţialele riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi identificate;
• obiectivele strategice şi priorităţile în domeniul apărării;
• direcţiile de acţiune şi principalele modalităţi pentru asigurarea securităţii naţionale a României în domeniul apărării”.

Despre programul european SAFE

Programul european SAFE (Security Action for Europe – „Acțiune de securitate pentru Europa”) a fost conceput pentru a stimula capabilitățile de apărare ale UE și pentru a ajuta statele membre să abordeze lacunele critice, precum și să achiziționeze împreună produse din domeniul apărării, explică Executivul comunitar.

Mai exact, instrumentul SAFE este un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget de 150 de miliarde euro, sub formă de împrumuturi. 19 state membre, inclusiv România, au exprimat interesul pentru acest instrument.

Programul este expresia solidarității europene față de nevoia unei apărări colective moderne și reziliente, prin stimularea cooperării industriale, reducerea fragmentării și crearea unei piețe unice eficiente pentru echipamente de apărare.

Împrumuturile sunt acordate în baza unui plan național de investiții în industria de apărare, aprobat de Comisia Europeană, iar fondurile pot fi utilizate până la data de 31 decembrie 2030.

Cine face parte din Consiliul Suprem de Apărare a Țării

CSAT e condus de președinte, iar din acest for fac parte premierul, ministrul Apărării, ministrul de Interne, ministrul de Externe, ministrul Justiţiei, ministrul Economiei, ministrul Finanţelor, directorul SRI, directorul SIE, şeful Statului Major al Apărării, consilierul prezidențial pentru securitate naţională, adică Cristian Diaconescu și secretarul CSAT.

Ultima ședință a CSAT a avut loc pe 25 septembrie, iar securitatea spațiului aerian național a fost principalul subiect de pe ordinea de zi.

Atunci, CSAT a decis că aeronavele și dronele militare care încalcă spațiul aerian al României vor fi doborâte la decizia comandantului misiunii, după regulile NATO, iar cele civile la decizia ministrului Apărării. Autoritățile vor actualiza lista cu obiectivele care trebuie protejate.