Noul card de identitate si testul 17/33 pentru cetatenia germana 

Ce inseamna prescurtarea STASI, ce e o coalitie de guvernamant? Este posesia de arme un drept fundamental si scrie in Constitutie ca „toti cetatenii trebuie sa aiba la fel de multi bani“? Astfel de intrebari, ca si altele, li se pun candidatilor la cetatenia germana, intr-un test cu 300 de intrebari, obligatoriu de la 1 septembrie 2008.

Incercand sa faci testul intr-o varianta postata pe Welt.online, in cadrul unui experiment-pilot propus de landul Hessen, afli cu stupoare ca libertatea presei in Germania poate fi abolita, „daca doua treimi din parlamentari sunt pentru aceasta“. Cum s-ar spune, daca 410 dintre cei 612 parlamentari germani ajung la un moment dat, „pe-o mana“, adio libertatea presei, adio a patra putere in stat.

Cantatul benevol la pian

Guvernul german a dat miercuri, 23 iulie, unda verde noului buletin de identitate si testului de dobandire a cetateniei germane. Noul buletin, care urmeaza sa fie pus in circulatie incepand cu 2010, este menit „sa inlesneasca afacerile in internet, tranzactiile online si demersurile institutiilor“ (DPA). Buletinul de identitate va avea forma unui card cu fotografie digitala, obligatorie pentru toti cetatenii care au depasit varsta de 16 ani. Amprenta digitala pe card ramane optionala.

In Germania, luarea de amprente solicitantilor de azil politic a fost regula, care s-a aplicat omogen. Mai toti cei care au trecut prin valul imigratiei in Germania, in anii ’90, au trecut prin filtrul interviurilor din centrele de preluare a azilantilor politici, precum si prin „cantatul la pian“ cum era numita pe atunci procedura inmuierii degetelor in tus. N-au existat pe atunci reactii internationale, de genul celor recente, in problema amprentarii in Italia a comunitatilor de rromi.

Solicitarea de azil politic a fost la multi, pur formala, deoarece era singura baza legala de a incerca ramanerea in Germania, ca strain fara radacini germane. Dobandirea statutului de „solicitant de azil“ era pecetluit printr-o foaie de identitate cu valabilitate pana la 6 luni. Se restrictiona libertatea de miscare pe teritoriul Germaniei la 50 de km in jurul locuintei sau caminului de azilanti si se interzicea dreptul la munca. Cazarea, o parte din costurile de intretinere si cca. 400 de euro/lunar (in functie de regiune) erau suportate de primariile locale.

O serie dintre solicitantii de azil, mai cu seama „nomazii“ fara acte, isi declarau diverse identitati si se inregistrau in mai multe locuri, pentru a incasa dublu sau triplu banii. Politia a depistat si cazuri de inregistrare a unei persoane sub sase identitati diferite. Prin urmare, autoritatile germane au introdus atunci, masura bonurilor de masa si de cumparaturi, care sa inlocuiasca banii gheata, insa sa le asigure acestor persoane, pe perioada analizei dosarelor de azil, minimul de existenta dupa standardele sociale ale Germaniei.

Amprentarea pentru noul card de identitate, Ministerul de Interne german o lasa la libera alegere a cetatenilor. E un slalom politic pe langa dreptul fundamental la intimitate si protectia datelor personale, invocat in mod repetat de opozitie, societatea civila si organizatiile pentru protectia drepturilor omului. Amprenta digitala pe card, ramane deci optionala, in urma recentei hotarari de Guvern german.

Un test cu chichite

Obligatorie devine insa, in dobandirea cetateniei germane, trecerea unui test de cunostinte „ale ordinii de drept, de functionare a societatii si de conditii de viata in Germania“ (Sueddeutsche.de). Guvernul german a aprobat miercuri, hotararea bazata pe propunerea Ministerului de Interne condus de Wolfgang Schäuble (CDU), referitoare la controversata problema a „testului de dobandire a cetateniei“.

Dezbaterea pe marginea introducerii acestui test – pe langa conditiile legale necesare, pe care trebuie sa le indeplineasca un strain – a durat peste doi ani, lovindu-se de impotrivire din partea partidelor de opozitie si a asociatiilor de straini din Germania. S-a mai obiectat ca „a deveni neamt“ va depinde de pregatirea intelectuala a solicitantului si ca strainii cu educatie scolara redusa vor fi dezavantajati.

Prin Hotararea de Guvern din 23 iulie, testul conceput in forma optiunilor multiple (un raspuns corect din patru variante) devine obligatoriu de la 1 septembrie 2008 si cuprinde 300 de intrebari, referitoare la viata in democratie, istoria si realitatile sociale ale Germaniei, „om si sanatate“. Cel putin 17 raspunsuri corecte, din 33, trebuie sa dea un candidat, ca sa treaca testul de cetatenie.

Hotararea Guvernului mai reglementeaza continutul didactic al cursurilor de dobandirea cetateniei, obligatorii pentru participarea la test. Modulul de experimentare a introducerii testului a fost facut anul trecut in landul Hessen (Frankfurt am Main) si nu s-a conditionat participarea, de existenta unei cereri de dobandire a cetateniei germane. Costul acestor cursuri nu a fost inca facut public pe homepage-ul Landului Hessen.

Testul-pilot pe participantii „cu sau fara istoric de emigratie“, ar fi dovedit ca 70% dintre cei testati – cu precadere elevi si studenti – au avut rezultate pozitive la test. Se mai precizeaza ca la cursurile de pregatire de 60 de ore, „cunostintele pot fi aprofundate dincolo de limitele precise impuse de intrebari“.

Saptamana trecuta, ministrul de interne Schäuble a afirmat ca „testul e oportun si nu suprasolicita pe nimeni“, cu cele 300 de intrebari generale si 10 specific-regionale. Ministerul de Interne ar fi corectat, intre timp, o serie de greseli de formulare si ambiguitati aparute in catalogul initial de intrebari si sesizate in timpul dezbaterii publice.

Se pare ca nu toate: libertatea presei dupa Constitutia germana, e mai protejata de arbitrar, decat se indica in raspunsul la testul vizitat de milioane de curiosi.