Noul președinte al SUA: Eurodeputații speră la un nou început în relațiile transatlantice

Eurodeputații salută inaugurarea lui Joe Biden ca o oportunitate pentru Europa de a consolida legăturile UE-SUA și de a aborda provocările și amenințările comune la adresa democrației, arată un comunicat de presă al Parlamentului European.

Miercuri dimineață, eurodeputații au dezbătut inaugurarea lui Joe Biden în funcția de președinte al SUA și situația politică din Statele Unite alături de președintele Consiliului European, Charles Michel, și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Astăzi este o oportunitate de a revigora relația noastră transatlantică, care a suferit foarte mult în ultimii patru ani. În acest timp, lumea a devenit mai complexă, mai instabilă și mai imprevizibilă. Mai mult ca oricând, acest lucru ne impune nouă, europenilor, să ne luăm ferm soarta în mâini pentru a ne apăra interesele și a ne promova valorile. Împreună cu SUA, trebuie să fim temelia solidă a ordinii internaționale bazate pe reguli, lucrând pentru pace, securitate, prosperitate, libertate, drepturile omului și egalitatea de gen.”, a spus președintele Consiliului European, Charles Michel, la deschiderea dezbaterii.

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a adăugat că acum Europa are un prieten la Casa Albă și este pregătită pentru un nou început.

„Europa are acum un prieten în Casa Albă și este pregătită pentru un nou început cu cel mai vechi și cel mai de încredere partener al său. Trebuie să facem o schimbare globală bazată pe valori comune”, pe democrație, schimbări climatice, gestionarea pandemiei și digitalizare. Referindu-se la asediul asupra Capitoliului organizat online, precum și la discursul de ură și dezinformarea răspândită prin intermediul rețelelor sociale, von der Leyen a solicitat cooperarea cu SUA pentru a reglementa giganții tehnologici. „Puterea politică nestăvilită a giganților internetului trebuie să fie restrânsă”, deoarece comportamentul lor trebuie să fie dictat de legi, nu de „decizii arbitrare luate de un CEO din Silicon Valley”, a spus aceasta.

Reglementarea giganților tehnologici, lupta împotriva populismului, abordarea provocărilor comune

Manfred Weber (PPE, Germania) a subliniat că „astăzi este o zi plină de speranță. Patru ani de divizare a societății sunt acum în spatele nostru”. El a adăugat că nu suntem în măsură să dăm lecții SUA, deoarece Europa are aceleași probleme. „Rețelele sociale evidențiază poziții extremiste. Giganții tehnologici au nevoie de reguli clare – trebuie să fie în slujba societății”. De asemenea, este important să luăm în serios preocupările alegătorilor lui Trump, a spus Weber. „Protejarea granițelor nu este extremism. Să apărăm împreună valorile și instituțiile noastre comune”, a conchis acesta.

„Ignorarea flagelului inegalității este modul în care au început unele dintre cele mai grave perturbări din ultimii ani, precum Brexit și trumpismul”, a spus Iratxe García Pérez (S&D, Spania), menționând că toate democrațiile, chiar și cele mai puternice, sunt vulnerabile. Scenele îngrozitoare ale atacului asupra Capitolului demonstrează că „trebuie să luptăm împotriva dezinformării”. O altă provocare comună UE-SUA este reconstruirea sistemului multilateral și asigurarea respectării regulilor și instituțiilor democratice, a conchis aceasta.

„Atacul asupra Capitoliului are rădăcini recunoscute”, a spus Dacian Cioloș (Renew Europe, România).

„Populismul, urmărirea intereselor individualiste în funcții publice, polarizarea și minciunile s-au propagat din cel mai important birou al țării. Nicio democrație din lume nu este imună în fața acestor pericole”, a spus el. Astăzi este „o oportunitate pe care nu o putem rata. Trebuie să ne suflecăm mânecile, să remodelăm parteneriatul (…) și să găsim o viziune comună cu privire la modul de a face față provocărilor comune”, cum ar fi reducerea tensiunilor comerciale, combaterea schimbărilor climatice și abordarea față de giganții digitali, a adăugat acesta.

Jérôme Riviere (ID, Franța) a declarat că atacul asupra templului democrației SUA este de neiertat. El a condamnat faptul că aproape toate rețelele sociale au blocat un președinte ales în mod democratic, care era încă în funcție, încălcând principiul democratic esențial al libertății de exprimare. El a spus că înfrângerea lui Donald Trump nu schimbă agenda politică a SUA, „care este dominarea globală”.

Ska Keller (Verzi/EFA, Germania) a solicitat protejarea libertăților fundamentale și a statului de drept. Evenimentele de la Capitoliu au fost rezultatul direct al încurajării lui Trump și a „patru ani de minciuni zilnice și dispreț față de fapte”. Oare Europa este ferită de populism și demagogi, de dezinformări și atacuri asupra statului de drept, a întrebat aceasta, menționând campania Brexit „plină de minciuni flagrante și promisiuni false”, „nerespectarea drepturilor femeilor asupra propriilor corpuri, acțiune incredibilă a guvernului polonez” și „dezmembrarea sistemică a statului de drept în Ungaria de către Viktor Orban”.

Derk Jan Eppink (ECR, Olanda) a avertizat asupra reducerii la tăcere a dezbaterilor publice de către giganții tehnologici sau politicieni, recunoscând că „marile companii tehnologice abuzează de poziția lor dominantă. Puterea lor trebuie spartă”. Dar, în timp ce democrații ar putea fi „traumatizați după patru ani cu Trump la putere, (…) noua administrație nu ar trebui să incrimineze părerile contrare. Întrebările incomode sunt nucleul democrației”, a adăugat acesta.

Martin Schirdewan (Stânga, Germania) a spus că cei patru ani cu Trump la putere au subminat încrederea în democrație, care trebuie restabilită și întărită. Un nou președinte american trebuie să însemne, de asemenea, un nou început în relația transatlantică, a adăugat acesta, subliniind că pentru grupul său, cerințele sunt clare: o întoarcere la multilateralism, o politică comună care se angajează să acționeze împotriva schimbărilor climatice și să lucreze împreună pentru o ordine mondială pașnică.