„Nu ne vom mai reveni niciodată în acest domeniu”, îl contrează o cercetătoare pe deputatul USR Claudiu Năsui în privința bugetului cercetării românești

După ce deputatul USR Claudiu Năsui a propus reducerea finanțării pentru proiectele de cercetare, ca parte a măsurilor pentru reducerea deficitului bugetar, a venit o reacție din partea unei cercetătoare. Ea argumentează cu un exemplu: „programul nucleu de cercetare acoperă cu greu, în medie, 40-50% din salariul unui cercetător”. 

Pe 29 mai, Năsui, fost ministru al Economiei, a publicat o listă de 13 măsuri prin care spune că statul român poate economisi 32 de miliarde de lei, „fără tăieri de pensii, ajutoare sociale sau de la armată”.

„O profundă necunoaștere a sistemului de cercetare din România” 

Una dintre măsurile propuse este „tăierea granturilor și a finanțării de tip nucleu pentru INCD-uri, rămân finanțate din veniturile pe care le iau din servicii prestate”.

Cercetătoarea științifică Cristina Lincaru critică măsura propusă de politicianul din conducerea USR, despre care spune că „propune practic desființarea INCD-urilor” și subminează dezvoltarea științifică a țării.

„Această propunere demonstrează o profundă necunoaștere a sistemului de cercetare din România și, mai ales, a modului de organizare, funcționare și (auto)finanțare a institutelor naționale de cercetare-dezvoltare (INCD-uri). Au mai rămas foarte puține institute de acest tip, al căror rol este să facă trecerea de la cercetarea fundamentală la cercetarea aplicată”, scrie Lincaru, într-un articol de opinie în Contributors.

„În anii ’90 au fost desființate multe institute care concentrau competențe pe care le-am risipit în cele patru zări, spre beneficiul altor națiuni care le-au apreciat așa cum se cuvine. Acum, în locul acelor institute se ridică mândre mall-uri sau ansambluri rezidențiale, iar noi importăm tehnologii și licențe care puteau fi realizate în țară”, mai spune cercetătoarea.

În România, mai există 42 de Institute Naționale de Cercetare-Dezvoltare (INCD-uri) sub coordonarea Ministerului Educației, despre care Cristina Lincaru spune că „se confruntă de ani de zile cu subfinanțarea cronică”.

În continuare, cercetătoarea explică mecanismul prin care INCD-urile reușesc să supraviețuiască. 

„INCD-urile nu au filă de buget de la Ministerul de Finanțe sau de la ministerul coordonator”, ci se autofinanțează prin proiecte de cercetare (obținute în sistem competitiv) și, în limita legală de max. 20% alocare a resurselor (umane și a infrastructurii), prin servicii de testare, analize, cercetare, dezvoltare prestate către operatori economici, la solicitarea acestora”. 

Cercetătoarea reacționează vehement împotriva măsurii de a reduce finanțarea programului Nucleu care „contribuie în mod esențial la menținerea funcționării INCD-urilor”. 

Prin programul Nucleu, sunt susținute activitățile de cercetare-dezvoltare derulate de institutele de cercetare, iar acest program este finanțat, de obicei, de la bugetul de stat.

Cristina Lincaru mai avertizează că subfinanțarea cercetării înseamnă și condamnarea tinerelor generații de cercetători la abandon profesional.

„Programul Nucleu acoperă cu greu, în medie, 40-50% din salariul unui cercetător. Diferența până la salariul întreg trebuie acoperită din alte proiecte/granturi, lucru extrem de dificil în ultimii ani din cauza numărului extrem de mic de competiții pentru proiecte (care oricum au bugete foarte mici), pentru care s-au „bătut” toți cercetătorii și cadrele universitare (din INCD-uri, Academia Română, universități de stat și private, institute private etc). Rata foarte mică de succes la aceste competiții duce la plecarea cercetătorilor (mai ales a celor tineri) în străinătate sau, și mai tragic, la plecarea lor din sistemul de cercetare”, spune Lincaru.

„România este pe ultimul loc la numărul de cercetători la mia de persoane ocupate, acesta fiind de trei ori mai mic față de media europeană. Prin desființarea INCD-urilor, nu ne vom mai reveni niciodată în acest domeniu”, conchide cercetătoarea.