Skip to content

„Nu s-a mai întâmplat din 1797”: Banca Franței reacționează la o propunere controversată privind datoria publică

Emmanuel Moulin, guvernatorul Băncii Franței, banca centrală de la Paris, a reacționat ferm după ce unul dintre favoriții la alegerile prezidențiale pe care țara le va organiza anul viitor a propus ștergerea unei părți a datoriei publice, o măsură care a stârnit polemici aprinse, relatează Reuters.

Jean-Luc Mélenchon, fondatorul partidului Franța Nesupusă (LFI), și-a reluat recent apelurile ca Banca Franței să își anuleze deținerile de datorie franceză.

„Tot ce trebuie să facem este să luăm cele 18% deținute de Banca Franței și să le aruncăm în foc”, a spus el în timpul campaniei electorale.

Mélenchon, un reprezentant al extremei stângi din Franța, a argumentat că o astfel de operațiune ar permite Franței să își reducă raportul datoriei publice, care se situează acum la peste 116% din PIB. Astfel, consideră Mélenchon, guvernul francez va avea mai mult spațiu pentru cheltuieli publice.

Apelurile sale au atras inclusiv atenția presei internaționale, nu doar datorită naturii controversate a propunerii, ci și fiindcă un sondaj de opinie publicat înspre sfârșitul lunii trecute a arătat că acesta este favorit să intre alături de Marine Le Pen în al doilea tur al alegerilor prezidențiale pe care Franța le va organiza în luna aprilie a anului viitor.

Jean-Luc Melenchon, FOTO: Thomas Padilla / AP / Profimedia

Guvernatorul Băncii Franței spune că măsura propusă privind datoria publică este atât „ilegală”, cât și „inutilă”

Vorbind vineri dimineața într-un interviu acordat postului de radio RTL, guvernatorul Emmanuel Moulin a precizat că banca centrală pe care o conduce deține aproximativ 488 de miliarde de euro din totalul de 3.536 de miliarde ce alcătuiesc datoria publică a Franței, potrivit ultimelor date de la sfârșitul lunii iunie.

Moulin a atras atenția că propunerea avansată de Mélenchon este „în același timp ilegală, periculoasă și inutilă”.

„Este ilegală pentru că este contrară tratatului (n.r. de adoptare a euro)”, a declarat guvernatorul, amintind că aceste texte au fost „semnate” și „ratificate” de Franța. Potrivit acestuia, o asemenea decizie ar însemna, în fapt, ieșirea din cadrul zonei euro. „Zona euro este o coproprietate. Așadar, dacă nu plătim cheltuielile de coproprietate, ceilalți coproprietari ne vor spune: ‘Prieteni, va trebui să ieșiți’”.

Guvernatorul Băncii Franței consideră că propunerea candidatului la președinție este „periculoasă” deoarece ar alimenta inflația și ar determina creșterea ratelor dobânzilor.

„Nu am intrat niciodată în incapacitate de plată din 1797. Iar aici este vorba despre o incapacitate de plată”, a insistat el. Pentru a ilustra consecințele concrete, el a oferit un exemplu simplu:

„Dacă vă datorez 100 de euro” și refuz să vi-i rambursez, „vom avea mult mai multe dificultăți în a ne împrumuta de pe piețe, vom plăti dobânzi mult mai mari, iar acest lucru va fi în detrimentul francezilor”.

Emmanuel Moulin, guvernatorul băncii centrale a Franței, FOTO: Ludovic Marin / AFP / Profimedia

„Faceți o gaură de 500 de miliarde în Banca Franței”

În cele din urmă, Emmanuel Moulin consideră o astfel de măsură precum cea propusă de Jean-Luc Mélenchon ca fiind „inutilă”. Potrivit guvernatorului, ștergerea unei datorii de aproape 500 de miliarde de euro nu ar face decât să mute problema dintr-un loc în altul.

„Reduceți cu 500 de miliarde datoria statului, dar faceți o gaură de 500 de miliarde în Banca Franței”, a acuzat el. El a subliniat că o astfel de măsură „nu creează marje de manevră”, cum a argumentat Mélenchon, și „nu reduce deficitul bugetar”.

Moulin a fost întrebat și despre propria sa responsabilitate în creșterea datoriei publice, având în vedere că a condus Trezoreria Franței între 2020 și 2024, înainte de a deveni șef de cabinet al fostului premier Gabriel Attal, iar apoi secretar-general al Președinției.

El a admis „o parte de responsabilitate în acțiunile” întreprinse pe vremea când era consilier al premierului și al Palatului Élysée, însă a amintit că Franța a trebuit să facă față mai multor șocuri externe, menționând în special „un război în Ucraina”, „un război în Orientul Mijlociu” și „un val de caniculă”.