„Nu se închid școlile românești pentru că așa vrea statul ucrainean, ci pentru că nu mai avem copii”. Un inspector școlar român din Ucraina are o altă perspectivă asupra deciziei Kievului care a provocat protestele lui Nicușor Dan și ale MAE

Una dintre cele mai citite știri din presa românească din acest weekend a fost cea referitoare la închiderea unor licee românești din Ucraina, fapt ce a generat reacții ferme de condamnare din partea președintelui Nicușor Dan și a MAE. Pentru a afla mai multe detalii despre acest subiect am stat de vorbă cu Minu Pavalachi, Inspectorul general școlar din Herța, o localitate ucraineană în care populația este majoritar română. „Ar trebui să existe licee cu 30 de copii, cum n-am auzit să existe nici măcar în România”, spune inspectorul școlar într-un interviu, care poate fi citit integral doar în ediția de marți, 28 octombrie, a newsletter-ului „Rațiunea înapoi!”. Pentru a o primi pe mail trebuie să vă abonați.

„Problema demografică este una critică în toată Ucraina, nu doar în comunitățile românești”, explică Minu Pavalachi, Inspectorul general școlar din Herța, o localitate aflată aproape de granița cu România. În Herța, din cei 2.100 de elevi, doar 280 învață în școli ucrainene, marea majoritate fiind înscriși în cele 11 instituții de învățământ cu predare în limba română. 

Discuția cu Minu Pavalachi a fost purtată în contextul în care Ministerul de Externe de la București și președintele Nicușor Dan au reacționat sâmbătă la protestul unor lideri ai comunității românești din Ucraina care au afirmat că noua lege a educației din această țară, care va intra în vigoare în 2027, prevede că din cele 20 de licee românești vor rămâne doar patru. 

Din câte explică însă inspectorul general, problema pleacă de la haosul în care se află sistemul de învățământ din Ucraina, moștenit de pe vremea URSS. Practic, spune Minu Pavalachi, ceea ce se cheamă acum „licee” sunt de fapt niște școli cu predare pentru clasele 1-11, așa cum prevedea sistemul sovietic. Noua lege a educației din Ucraina stabilește un nou sistem, similar celui european, cu învățământ primar (clasele 1-4), gimnazial (5-9) și liceal (10-12), dar stabilește și faptul că viitoarele licee vor trebui să aibă cel puțin 96 de elevi.  

Ori în foarte multe localități românești din regiunea Cernăuți, Ucraina, nu mai există atât de mulți copii. Cum la fel se întâmplă și în multe alte localități ucrainene, spune Minu Pavalachi. „Atunci a existat propunerea să se unească două-trei comune pentru a face un liceu. Dar fie nu au avut suficienți elevi nici așa, fie nu s-au înțeles primarii între ei”, mai explică inspectorul general școlar din Herța.

L-am întrebat pe Minu Pavalachi dacă s-ar putea face totuși o excepție pentru comunitățile de români, având în vedere și protestele autorităților de la București. 

Acesta spune că a existat o întâlnire cu directori de școli și reprezentanți ai comunității românești la Consulatul românesc de la Cernăuți, unde s-a făcut propunerea, ce urmează să fie înaintată la Kiev, ca pentru români să se facă câte un liceu românesc în fiecare comună, indiferent de numărul copiilor. 

„Sincer vă spun, e absurd. Nu am auzit nicăieri, nici în România să existe un liceu cu 30 de copii. Nu are sens”, spune inspectorul școlar, care nu crede că autoritățile de la Kiev vor răspunde pozitiv la solicitare, în condițiile în care în alte regiuni ale țării „se închid școli la câteva luni pentru că nu mai sunt suficienți elevi”. 

Pentru a citi interviul integral cu Inspectorul general școlar din Herța trebuie să vă abonați la newsletterul „Rațiunea, înapoi!”