„O absurditate în afara înțelegerii umane”. Un expert român în AI vorbește și despre alte probleme decât păstrarea joburilor. În câteva țări din Europa, AI-ul a ajuns la tribunal

După decenii de expansiune, în care România s-a lăudat cu industria sa de IT și cu exportul de programatori, modelul pe care s-a construit acest sector își arată acum vulnerabilitatea, susțin experți consultați de Hotnews. O parte dintre job-uri sunt preluate de tehnologie, de AI, iar altă parte, de țările cu costuri mai mici. Iar efectele AI nu se limitează la numărul de locuri de muncă în sine, ci afectează și calitatea joburilor care vor continua să existe în piață. Dincolo de asta, elemente din România sunt comune și cu alte țări din restul Europei. 

• Articol realizat în cadrul proiectului european Pulse de Vlad Barză (HotNews.ro), Massimo de Laurentiis (Il Sole 24 Ore, Italia), Hannah Krause (Der Standard, Austria), Petr Jedlicka (Denik Referendum, Cehia) și de publicațiile El Confidencial (Spania) și Delfi (Lituania).

„Cu bune și cu rele, industria noastră IT s-a bazat mult pe outsourcing și acesta este foarte vulnerabil în aceste redefiniri generate de AI”, spune pentru Hotnews, Răzvan Rughiniș.

Acesta este unul dintre cei mai cunoscuți experți români pe domeniul AI și prodecan al Facultății de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Politehnice București. 

Calitatea job-urilor se degradează din cauza AI-ului

Rughiniș explică un fenomen: în companiile de IT munca angajaților s-a transformat mult, iar la nivel personal ei percep această muncă drept fiind una mai dificilă. Mai mult, de multe ori plăcerea muncii dispare.

„Inclusiv calitatea job-urilor persoanelor cu experiență se degradează, pentru că ne transformăm din arhitecți și din oameni care intră într-o conversație cu tehnologia și ajungem tot mai mult să corectăm erorile generate de AI”, spune Rughiniș, care adaugă însă că AI-ul poate genera atât valoare, cât și „zgomot” și AI slop, încât plăcerea muncii se transformă în insatisfacție pentru angajați care ajung să lucreze la „proiecte de calitate tot mai proastă”. 

Termenul „AI slop” se referă la conținutul de slabă calitate generat de inteligența artificială.

Rughiniș explică faptul că există două tipuri de probleme:

„Este problema juniorilor care realmente își găsesc mult mai greu locuri de muncă, dar este și problema degradării satisfacției muncii pentru inginerii care au experiență, însă au astăzi responsabilități de a lucra cu foarte, foarte multe probleme de o absurditate în afara înțelegerii umane. Absurditatea și tipurile de erori, dar și nivelul de complexitate pe care poate să-l aducă AI-ul este mult mai mare. Pe lângă accelerarea producerii de cod, există și o accelerare a producerii de probleme și de complexitate care este astăzi corectată tot de oamenii care rămân”.

„Riscul este să folosim AI-ul înainte de a ști ce vrem de la el”

Hotnews l-a întrebat pe profesorul Rughiniș și dacă a stat de vorbă cu studenți care se găsesc la începutul carierei și care au auzit de la șefi „mantra”: „Dacă nu-ți faci treaba îți ia AI-ul job-ul”.

El a răspuns că mantra mai elegant exprimată ar fi: „dacă nu te familiarizezi cu aceste unelte de AI, job-ul tău va fi luat de un coleg care controlează aceste unelte”. El mai spune și că aceste unelte „sunt adesea un accelerator atât a valorii tale, cât și a limitărilor tale”. 

Expertul spune că cei mai valoroși angajați vor fi cei care, nu doar că vor avea capacitatea de a „guverna” infrastructura AI, ci vor fi în stare să dezvolte cod și tehnologie FĂRĂ a se ajuta de AI.

De ce este atât de important? „Pentru că multe dintre erorile pe care ajung să le facă aceste modele sunt făcute cu un nivel de încredere atât de mare, încât dacă tu nu ai capacitatea de a gândi cu propria ta minte, nu vei avea nici capacitatea de a identifica erori de raționament pe care AI-ul ți le va prezenta ca adevăruri absolute. AI-ul nu are incertitudini”, spune Rughiniș care avertizează că cei mai vulnerabili vor fi angajați incapabili să ia decizii fără ajutorul AI.

Important este să poți purta conversații și să înțelegi structura realității și lumea tehnologiei cu mintea ta și apoi să folosești AI-ul pentru a accelera o serie de procese. Totul trebuie să treacă prin filtrul înțelegerii umane, crede profesorul. „Cum spunea Andrei Pleșu, păcatul lui Google este faptul că a adus găsirea fără căutare. Astăzi, riscul este să folosim AI-ul înainte de a ști ce vrem de la el”.

Efectele avansului Inteligenței Artificiale se simt peste tot în Europa

Și în Austria au fost concedieri în sectorul IT, dar datele arată că anul trecut, jumătate dintre companii și-au crescut efectivele de angajați. În Spania a stârnit discuții cazul unei mari companii tech care a făcut disponibilizări, în timp ce Lituania a fost ferită de valuri consistente de concedieri în sectorul IT și se discută moduri în care angajații să fie ajutați să se recalifice pentru a face față „erei AI”.

Câteva elemente sunt comune în România și în alte țări europene. Deși este imposibil de spus ce rol procentual are AI-ul în scăderea numărului de angajați din sectorul tech, este de necontestat că AI-ul ajută companiile să facă mai multe lucruri cu mai puțini angajați și uneltele de AI sunt tot mai adesea prezente și adoptate în companii.

Datele din Italia arată că într-un singur an s-a dublat ponderea companiilor care folosesc aplicații de AI, iar cifrele din Lituania arată că o treime din forța de muncă din IT are competențe AI.

Este semnificativ numărul celor care sunt îngrijorați de viitorul locului de muncă pe termen mediu, dat fiind avansul AI-ului. În unele state s-au făcut și prognoze legate de numărul de job-uri care ar putea dispărea din cauza aplicațiilor de AI, iar alte țări au încercat să calculeze valoarea totală a pieței tehnologiilor de Inteligență Artificială.

În Italia, AI-ul a ajuns și pe la tribunal

Inteligența artificială începe să aibă un impact măsurabil și asupra pieței muncii din Italia. Potrivit datelor Politehnicii din Milano, în 2025 piața italiană a tehnologiilor AI a atins o cifră de afaceri de 1,8 miliarde de euro, marcând o creștere de 50% față de 2024.

Nu doar valoarea pieței crește, ci și adoptarea instrumentelor de AI de către companii. Datele arată că 16% dintre companiile cu cel puțin zece angajați folosesc tehnologii de inteligență artificială, pondere dublă față de 2024, scriu jurnaliștii de la Il Sole 24 Ore.

Sectorul IT conduce această transformare, peste jumătate dintre companii folosind instrumente de AI. Acest sector este cel care ar urma să înregistreze cea mai mare creștere a productivității datorită inteligenței artificiale (aproximativ 25%), arată estimările.

Pe măsură ce metodele de lucru evoluează, apar tot mai multe roluri profesionale noi. Potrivit Observatorului Competențelor Digitale din 2025, anunțurile de joburi pe LinkedIn Italia care solicită competențe de „prompt engineering” s-au dublat ca număr într-un singur an. Sectorul IT are cea mai mare cerere pentru profiluri precum analiști de date, ingineri de inteligență artificială și „lead software engineers”.

Totuși, problema nepotrivirii competențelor persistă. În 2023, Eurostat a raportat că aproximativ 60% dintre companiile italiene întâmpinau dificultăți în a găsi specialiști IT, în timp ce mai puțin de o zecime dintre studenți erau înscriși în programe educaționale în acest domeniu, cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană. 

La impactul asupra ocupării forței de muncă, raportul arată că, pentru moment, nu există cazuri clare în Italia de înlocuire totală a forței de muncă prin AI, ci mai degrabă, o reorganizare a rolurilor și „o combinație tot mai vizibilă între competențele tehnice și cele operaționale”.

Publicația italiană Il Sole 24 Ore descrie două cazuri notabile. Primul privește InvestCloud Italia, filială a unui grup fintech american cu sediul în regiunea Veneto, care și-a concediat toți cei 37 de angajați din biroul situat în Marghera, invocând un model organizațional bazat pe AI, model care „nu prevede menținerea unor structuri locale autonome”. Acesta este unul dintre primele cazuri din Italia în care AI-ul a fost identificat ca factor-cheie în reducerea personalului.

Al doilea exemplu implică un designer vizual concediat de o companie de securitate cibernetică. După introducerea unor instrumente de AI pentru reorganizarea fluxurilor de lucru, compania a eliminat postul angajatului. În acest caz, Tribunalul din Roma, printr-o decizie considerată ca fiind de referință, a stabilit că această concediere a fost legală, din motive obiective și justificate, arătând că inteligența artificială a fost unul dintre instrumentele care au permis companiei să-și eficientizeze structura. 

În Austria a crescut numărul de IT-iști, însă AI-ul nu e departe

Când vine vorba despre influența inteligenței artificiale asupra sectorului IT din Austria, există un decalaj semnificativ între temeri și realitate. În timp ce 51% dintre austrieci se așteaptă ca AI-ul să înlocuiască mai multe locuri de muncă decât ar crea, iar 20% își exprimă îngrijorări concrete pentru propriul job, efectele reale au fost până acum puține. Mai mult decât atât, industria pare să fi beneficiat într-o anumită măsură până în prezent, scriu jurnaliștii de la publicația austriacă Der Standard.

Anul trecut, Amazon a anunțat planul de reducere a 14.000 de locuri de muncă, parțial din cauza implementării AI. Compania are centre de distribuție în Austria și peste 700 de angajați au fost concediați.

Potrivit Raportului Industriei IT 2025, publicat de Camera de Muncă din Austria, peste jumătate dintre companiile IT analizate au raportat o creștere a numărului de angajați (3% față de anul precedent). Mai mult, până în 2030 va exista un deficit de aproape 39.000 de specialiști IT, arată datele Camerei de Comerț a Austriei.

Tehnologia transformă industria și aici nu există îndoială. Der Standard a discutat cu Michael Zettel, director general pentru Austria al Accenture, companie care anul trecut a concediat 11.000 de persoane la nivel global El a descris un proces în trei etape

– forța de muncă existentă va fi recalificată pentru a-și îmbunătăți competențele; 

– vor fi dezvoltate competențe noi prin recrutarea de specialiști; 

– rolurile „incompatibile cu era AI” vor fi revizuite sau eliminate.

Deși programarea tradițională rămâne importantă, aceasta nu va mai fi suficientă de una singură, spune Zettel. În opinia lui, există cerere pentru „talente hibride”, capabile să gestioneze procese de automatizare, dar și să rămână deschise la învățare continuă.

Spania și cazul Capgemini 

În aprilie, compania franceză de consultanță Capgemini a anunțat declanșarea unui proces de concediere colectivă în Spania, ca parte a unui plan de restructurare determinat de schimbările tehnologice rapide și de incertitudinea tot mai mare din mediul de afaceri. Compania a declarat că „se adaptează la nevoile în schimbare ale clienților și la condițiile pieței”, iar procesul va fi gestionat prin discuții cu reprezentanții angajaților, scria agenția spaniolă EFE, citată de publicația El Confidencial.

Deși compania invoca adaptarea la era AI, sindicatul spaniol CCOO a susținut că procesul de concediere colectivă de la Capgemini este rezultatul unei „gestionări strategice deficitare”, nu al automatizării directe, potrivit agenției Europa Press.

Acest anunț din Spania vine după ce, în ianuarie, compania a prezentat în Franța un plan de „adaptare” a forței de muncă ce implică până la 2.400 de concedieri, aproximativ 7% din personalul său din această țară.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.