O asociație a procurorilor a depus un denunț penal împotriva Liei Savonea, pe care o acuză de uzurpare de funcție

Asociația procurorilor Inițiativa pentru Justiție a depus o plângere penală împotriva președintei CSM Lia Savonea, pe care o acuză de infracțiunea de uzurpare a funcției, după ce a transmis Senatului un proiect de modificare a legii Agenției Naționale de Integritate „fără a se întemeia pe o hotărâre a plenului CSM”.

„În cursul anului 2019, numita SAVONEA LIA, în calitate de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii (…) în timpul serviciului, cu intenție și fără a se întemeia pe o hotărâre a plenului CSM, a transmis Senatului României un proiect de modificare a Legii nr. 176/20101 – îndeplinind astfel un act care nu intră în atribuțiile sale (…) și prin care s-a produs (…) vătămarea interesului legitim al CSM, în calitate de garant al independenței justiției, de a fi loial reprezentat de președintele său și de a nu fi implicat în acțiuni de modificare a legilor cu eludarea căilor legale, care să îi scadă credibilitatea”, se arată în această plângere, semnată de co-președinți Asociației, procurorii Sorin Marian Lia și Bogdan Pîrlog.

La sfârșitul săptămânii trecute, ministrul Justiției, Ana Birchall, a acuzat-o pe Lia Savonea că a „uzurpat” atribuțiile Ministerului Justiției, transmițând direct în Senat propunerile pentru Legea ANI.

În acestă propunere se prevedea anonimizarea veniturilor realizate de partenerii / soți / soțiile funcționarilor publici care trebuie să-și publice declarațiile de avere, potrivit proiectului obținut de Europa Liberă. De notat că ANI verifică în prezent averea Liei Savonea.

Asociația procurorilor reclamă faptul că CSM „este o autoritate care trebuie consultată cu privire la proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești, dar care nu are dreptul la inițiativă legislativă, calea de urmat prevăzută de lege – exclusiv pentru situațiile în care CSM apreciază că este necesară inițierea sau modificarea unor acte normative în domeniul justiției – fiind cea a sesizării ministrului Justiției, printr-o hotărâre adoptată de plen și semnată de președintele CSM, în numele CSM”.

Dacă voia să modifice Legea ANI, Lia Savonea ar fi trebuită să urmeze una din căile prevăzute de lege, potrivit sursei citate:

– calea oficială, a puneri în dezbaterea plenului CSM a chestiunii sesizării ministrului justiției – cu prezentarea motivelor pentru care această lege ar fi una din domeniul justiției – urmată de adoptarea unei hotărâri în acest sens și trimiterea sesizării la ministrul Justiției în vederea elaborării de către acesta, dacă apreciază că este oportun, a unui proiect de lege, care să fie înaintat Guvernului în vederea exercitării dreptului de iniţiativa legislativă a acestuia din urmă;

– calea deschisă particularilor, a exercitării inițiativei legislative în calitate de simplu cetățean (doar susţinător, având în vedere interdicţiile profesionale), alături de alți cel puţin 99.999 cetăţeni cu aceeași viziune, cu respectarea prevederilor constituționale şi ale Legii nr. 189/1999

„Alegând să procedeze în felul în care a procedat, numita SAVONEA LIA nu s-a comportat ca un simplu petent fără cultură juridică minimală, care sesizează diverse autorități publice cu problema sa, ci ca un judecător cu experiență, fost președinte al Curții de Apel București, actual președinte al CSM, care cunoaște foarte bine legile, dar abuzează de funcția și relațiile sale în scopul satisfacerii unor interese personale – fiind de notorietate publică aspectele care țin de averea numitei SAVONEA LIA și a soțului său cuprinse în declarațiile de avere, relațiile soțului său cu oameni politici, acuzațiile aduse în presă numitei SAVONEA LIA că întreține legături cu oameni politici, toxice pentru sistemul judiciar, faptul că ANI cercetează de curând aspecte privind averea familiei Savonea, precum și animozitățile dintre numita SAVONEA LIA și ministrul Justiției, dna Ana Birchall, care ar fi putut-o determina pe SAVONEA LIA să evite calea legală și să aleagă „scurtătura” sesizării Senatului”, se arată în sesizarea depusă de asociația procurorilor.

Această asociație cere ca urmărirea penală în acest caz să fie efectuată fie de procurorul general al României fie de unul dintre adjuncții săi, deoarece „Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție nu a fost încă legal constituită”, în condițiile în care „iciunul dintre procurorii care activează în cadrul secției nu a fost selectat în urma susținerii unui concurs în fața unei comisii legal constituite, numirea lor fiind lovită de nulitate absolută”.